Peisaje de Ion Țuculescu și Horia Bernea, la Muzeul de Artă Craiova

0
26

La Muzeul de Artă Craiova – Palatul „Jean Mihail” va avea loc mâine, 3 noiembrie, ora 18.00, vernisajul expoziției „Dealuri și cîmpii. Ion Țuculescu și Horia Bernea – antropogeografii atavice”, curator Erwin Kessler. Cu acest prilej va fi lansat volumul omonim semnat de Erwin Kessler și apărut la Editura „Vellant”, cu o postfață de Cătălin Davidescu. Vor lua cuvântul Erwin Kessler, Emilian Ștefârță – managerul muzeului craiovean, Mihaela Velea și Cătălin Davidescu. Evenimentul este organizat de Fundația MARe (Muzeul de Artă Recentă) și de Muzeul de Artă Craiova.

În expoziția „Dealuri și cîmpii. Ion Țuculescu și Horia Bernea – antropogeografii atavice” se regăsesc 20 de tablouri semnate de Ion Țuculescu (3 din patrimoniul MARe și 17 din patrimoniul Muzeului de Artă Craiova) și 15 tablouri de Horia Bernea (din patrimoniul MARe). Alături de ele vor fi prezentate trei covoare tradiționale din colecția privată a lui Ion Țuculescu, aflate astăzi în patrimoniul muzeului craiovean. Expoziția va putea fi vizitată până pe data de 6 martie 2016

Potrivit organizatorilor, expoziția își propune să arate cum tema peisajului devine un mijloc de descifrare a modului în care propaganda anilor 1960-1970 putea fi atât acceptată, cât și sabotată de artiști. «„Peisajul”, ca temă, se înscria pe de o parte în „patrimoniul” propagandistic al partidului, susținea discursul naționalist de tipul „Cântarea României”, dar pe de altă parte exprima și un tip de naționalism care preceda (și sfida!) comunismul, insinuând spiritualitatea religioasă, amendată atât de dramatic în epocă», se menționează într-un comunicat de presă al Muzeului de Artă Craiova.

Se urmărește, așadar, observarea artiștilor în contextul ideologic al epocii în care au creat și nu într-o cheie idealizată, pur estetică. „Dialogul” sau, mai degrabă „dialectica” propusă în această expoziție prin așezarea alături, ori – după caz – în opoziție a celor doi artiști are ca scop atât urmărirea temei peisajului (politic) prin intermediul lui Țuculescu și a lui Bernea, cât și observarea felului în care cei doi au „atacat” tema. „Temă” care, după cum se știe, reflectă tensiuni și contradicții prezente și astăzi.

Potrivit lui Erwin Kessler, curatorul expoziției, «„Dealuri și cîmpii” este preponderent despre peisaj – anume despre peisajele din jurul anilor 1960-1970, semnate de pictorii Ion Țuculescu și Horia Bernea. Nu e despre orice formă de relief, despre munți, mări, fluvii sau peșteri, nu e despre o grupare artistică și nici despre un eveniment anume, bine demarcat. (…) Ion Țuculescu și Horia Bernea sunt plasați aici în contextul istoric, politic, cultural și epistemologic al acelei perioade, pentru a vedea cum „peisajul” a devenit un motiv simbolic încărcat ideologic, spiritual și  existențial. Întotdeauna, fie că este vorba despre  opera lui Ion Țuculescu sau de opera lui Horia Bernea, lucrările acestora au fost abstrase din istoria propriu-zisă și plasate exclusiv în istoria artei, studiate în mediul de laborator al „autonomiei esteticului”, de pe poziții aseptice politic, fără comunicare cu lumea exterioară, fără a fi influențate de aceasta și fără a o influența pe aceasta. (…) Miza acestei întreprinderi este una provocatoare și totodată ingrată: aceea de a decoperta și de a etala un moment-cheie din articularea noii retorici vizuale româniste, în jurul anului 1965, care – distilată și rafinată – s-a perpetuat până târziu în anii 2000…».

În volumul omonim lansat cu ocazia vernisajului se regăsesc temele naționalismului, ale patriotismului și ale folclorului, ale spiritualității și ale comunismului, felul în care acestea sunt reprezentate și redate în „totemul” dealurilor lui Bernea sau în câmpurile de „ochi” ai lui Țuculescu.