Alegerile locale de la 27 septembrie a.c. au miza lor sporită, înainte de toate, pentru fiecare comunitate. Pe cale de consecinţă, primarii care şi-au respectat făgăduinţele făcute alegătorilor, în urmă cu patru ani, vor fi realeşi, mai ales că este vorba de un singur tur, după cum cei care au înşelat aşteptările, vor fi sancţionaţi, votul în cazul desemnării primarului fiind unul uninominal. Va conta pe alocuri şi votul politic, precumpănitor la listele de consilieri, dar ca notă generală acolo unde vorba a fost umbra faptei, nu se întrevăd surprize. Date fiind particularităţile campaniei electorale, din cauza pandemiei de Covid, în dificultate reală sunt candidaţii care asaltează primăria din postura de contra-candidaţi. Şi nu excludem deloc ca printre ei să fie şi candidaţi, cu promiţătoare întestrare, adică potriviţi pentru demnitatea la care jinduesc. Şi administraţia locală nu e deloc „floare la ureche”. Se semnalează însă şi destule bizarerii, nici nu ştim cum să le definim, unde candidaţi care nu se revendică de la nici o împlinire anterioară, care să poată fi recomandaţi printr-o ispravă oarecare, cu o anume notorietate, fără o prestaţie măsurabilă şi recunoscută, au intrat în „horă”. Dar, evident, peste tot, votul popular va fi suveran. Norocoşii speră să se califice din mers, în administraţia locală, care repetăm nu e deloc uşoară.
Braloştiţa: Mandat bun pentru Amza Dmitru
Comună frumoasă ca aşezare, formată din satele Ciocanele, Racoviţa, Schitu, Sfârcea, Valea Fântânilor şi, bineînţeles satul de centru, separate prin văi priporoase, în vecinătatea pâlcurilor de pădure, Braloştiţa ar trebui să rămână în tiparele actuale, deşi cunoaşte racordarea la o altă civilizaţie. Primul mandat al lui Dumitru Amza (PNL) ca primar a fost unul concretizat în multiple înfăptuiri. Au fost finalizate lucrările de asfaltare pe 11 străzi ce însumează aprox. 8 km lungime. Investiţiile au fost chibzuite, încât fiecare sat să cunoască înnoirile necesare. În stadiul de proiectare se află încă 5 străzi, la care asfaltarea va demara în această toamnă. Iluminatul public –desăvârşit- prin montarea de lămpi LED a contribuit la o factură de energie electrică mult mai raţională. Reţeaua de canalizare şi alimentare cu apă se află în faţa studiului de fezabilitate, investiţia fiind de mare anvergură ce nu poate fi susţinută doar din banii proprii ai comunităţii. S-au modernizat şi întreţinut corespuzător şcolile şi bisericile din localitate. Dumitru Amza, bun primar, rămâne încrezător că mulţi dintre braloştiţeni, aflaţi acum în străinătate, se vor întoarce acasă. În comuna lor fără asemuire de frumoasă, administrată de un destoinic primar.
Valea Stanciului: Primarul greu de învins
Gângioveanu Ionel Ovidiu, primarul comunei Valea Stanciului, se pregăteşte de al treilea mandat. N-area probleme chiar de nici un fel, îşi cunoaşte bine contra-candidaţii care se cheamă Alexandru Vlad (fost primar) din partea Pro România, Elena Vârdol (PNL) actualul viceprimar şi George Lăzărescu (ALDE). Comună mare, cu 5.300 de locuitori şi 5 sate (Ţugureşti, Bârza, Horezu, Greceşti şi satul de centru), Valea Stanciului s-a primenit realmente, din punct de vedere edilitar-gospodăresc pe mandatele de primar ale lui Ovidiu Ionel Gângioveanu, de profesie… preot, suspendat din activitate. Extinderea canalizării şi alimentării cu apă, asfaltarea întregii comune, care se va finaliza cât de curând, construcţia unei grădiniţe cu program normal, reabilitarea şi modernizarea şcolii cu coloane, modernizarea lăcaşelor de cult din satele Greceşti, Horezu, Poienari, Valea Stanciului, extinderea, reabilitarea şi modernizarea centrului medical de permanenţă din satul de centru, toate acestea sunt de acum bifate, şi prioritatea numărul unu a devenit alimentarea cu gaze. Gospodar de prima mână, în relaţii bune cu întreaga colectivitae, Ovidiu Ionel Gângioveanu este o carte câştigătoare a social-democraţilor. Afirmă fără emfază că are planuri ambiţioase pentru comuna lui. Cu grijă faţă de cele sfinte, cum este şi firesc, Ionel Ovidiu Gângioveanu a acordat sume importante pentru biserica din satul Greceşti, al cărui lăcaş de cult a fost dotat în interior şi exterior, amenajând curtea interioară cât şi împrejmuirea acesteia, resfinţirea fiind oficiată de însuşi IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei. Mai în glumă, mai în serios, primarul în funcţie spune că are de partea sa şi ajutorul Celui de Sus fiincdă are suflet bun, e milostiv şi credincios. Şi cu certitudine ştie ce vorbeşte. Pentru viitor se gândeşte la reabilitarea şcolii profesionale din comună, prin Programul Operaţional de Dezoltare, construcţia a două săli de sport pentru care proiectele au fost depuse la Compania Naţională de Investiţii, amenajarea târgului comunal cât şi a parcului din Valea Stanciului. Cele 17 milioane de euro care s-au investit şi se investesc în canalizare şi asfaltarea de drumuri vor schimba faţa comunei.
Dioşti: Un primar, chiar de excepţie
Dioştiul, comună cu aproape 3000 de locuitori, îl are primar pe Dumitru Iliescu de… cinci mandate. N-are nici un fel de bătaie de cap, în campania electorală, fiindcă ce a făcut se vede cu ochiul liber, comuna urmând a fi asfaltată pe toate străzile ei, adică integral, însumând 40 de kilometri. Introducerea gazelor a devenit prioritatea numărul unu pentru Dumitru Iliescu şi dezideratul -există deja avizul TransGaz- se va ănfâptui cât de curând. Cei 200 de copii de la şcoala din comună vor primi tablete în zilele ce urmează. Dioştiul, comună de hotar a Doljului, arată plăcut ochiului. Ca un paradox, Dumitru Iliescu candidează, ca de fiecare dată din partea PNŢCD. De data aceasta are ca adversari pe Oprea Paul, actualul viceprimar, din partea PSD, pe Mihai Dincă (PNL) şi Mihai Tomescu (USR), acesta din urmă revenind de curând acasă după… 40 de ani. Dumitru Iliescu nu este doar în pole-position, el este de fapt şi viitorul primar. Fiindcă îl doresc oamenii.
Botoşeşti Paia: Ion Moraru (PSD) vs. Alexandu Opran (PNL)
La Botoşeşti Paia, una dintre cele mai mici localităţi doljene, cu doar 565 de votanţi, actualul primar, Ion Moraru (PSD) are ca adversar pe Alexandu Opran (ex-PSD), originar din comună, acum candidat din partea PNL. Actualul primar, Ion Moraru are câteva realizări notabile de-a lungul mandatului său, între care asfaltarea de drumuri, constuirea unei grădiniţe, un pod încă nefinalizat peste râul Urdiniţa, în fine a mişcat din loc nişte lucruri. N-a făcut „gaură în cer”, dar nici n-a moţăit fără rost pe scaunul de primar al unei comune, niciodată răsfăţată, printr-o atenţie specială a centrului. Alexandru Opran a fost consilier PSD timp de două sau trei mandate, răsplătit pentru „devotamentul său de militant”. A primit ca bonus politic şi funcţia de director al Poştei judeţene. În fine, descurcăreţ fiind, nu s-a văzut marginalizat în nici o împrejurare. În semn de „fidelitate”, a ales să schimbe partidul şi să încerce să devină primar liberal. În campania precedentă pentru alegerile locale, gândea evident altfel.
Poiana Mare: Un partizanat politic, mai mult decât periculos
Prin hotărârea nr. 1 din 11 august 2020 a Biroului de Circumscripţie Electorală nr. 85 Poiana Mare (Dolj), primarului în funcţie Marin Vintilă i s-a respins candidatura la un nou mandat, în temeiul unei contestaţii înregistrate cu nr. 11 din 11.08.2020 formulată de PNL Dolj. A fost invocat raportul ANI nr. 11791/g/h/18 martie 2016 privind o stare de conflict de interese, în care s-a aflat Marin Vintilă. S-a invocat caracterul obligatoriu al deciziei nr. 6340 din 11 decembrie 2019 a ICCJ. Luându-se în consideraţie faptul că, la momentul depunerii candidaturii, Marin Vintilă se află în perioada de interdicţie a ocupării funcţiei eligibile 20 februarie a.c. – 20 februarie 2023, -neclară formularea- dar şi faptul că prin hotărârile civile nr. 193/2020 şi 127/2020, fusese anulat ordinul prefectului de Dolj nr. 65/2020, s-a trecut la dezbaterea speţei. Pe de altă parte, în contestaţia formulată împotriva dosarului de candidatură depus de Marin Vintilă se vorbeşte despre incompatibilitate, iar în restul documentelor ataşate contestaţiei se vorbeşte de conflictul de interese. Ceea ce este interesant este că preşedinta Biroului de Circumscripţie Electorală 85 Poiana Mare este Delia Carmen Purcărin, consilier local PNL, până anul trecut, chiar la Primăria Poiana Mare. Actualmente este secretar la primăria din Piscu Vechi. La admiterea ei în corpul experţilor electorali, potrivit art. 16 din legea privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii electorale permanente, una dintre condiţiile exprese este ca persoana respactivă să nu facă parte din nici un partid politic. Cum a primit avizzul favorabil din partea Autorităţii electorale permanente, nu se ştie. Pentru admiterea candiaturii au votat patru membri ai secţiei, iar pentru respingere tot patru, aşa încât votul preşedintei Purcărin Delia Carmen a fost… cel decisiv, respectând îndrumarea de rigoare. Constituită din număr par şi nu impar, fiindcă Pro România n-a avut reprezentant, comisia era ilegală. Un paradox: reprezentantul PNL, Simion Petre, adversar de moarte al lui Marin Vintilă, este fostul primar… social-democrat. S-au plătit cu vârf şi îndesat poliţe locale. Marin Vintilă s-a resemnat. Povestea în care a fost implicat, rămâne şi aşa neclară. Gestul Deliei Carmen Purcărin, care ar fi trebuit să se abţină, va avea însă consecinţe politice. Şi le vor suporta din păcate… alţii. Poiana Mare nu este totuşi… în Belarus.
Rast: Iulian Silişteanu, din nou favorit la funcţia de primar
La Rast, primarul în funcţie, Iulian Silişteanu este aproape sigur de un nou mandat. Numai că de data aceasta va candida, pentru prima dată, din partea PNL, după ce 25 de ani a făcut-o din partea PSD, şi la începutul mandatului care se încheie, din partea… Pro România. Arhitectul “Rastului Nou”, Iulian Silişteanu rămâne un primar de excepţie al Doljului, pe care istoria locului nu îl poate omite în nici o împrejurare. Are contracandidaţi pe Arnăutu Ciprian Cătălin (PSD) şi Crău Mihaela (USR). Cum Rastul Nou este construit în întregime, după inundaţiile din 2007, sub directa conducere “de şantier” a lui Iulică Silişteanu, în cazul lui nu mai poate fi vorba de… bilanţ. Regretă, că în urmă cu nişte ani, Valeriu Zgonea, pe atunci preşedintele Camerei Deputaţilor şi deputat de Dolj, i-a întors spatele.
