Derulat de Asociaţia Studenţilor Timoceni şi Asociaţia Studenţilor Basarabeni din Craiova, în parteneriat cu cotidianul ”Cuvântul Libertăţii”, Consiliul Judeţean Dolj şi Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, proiectul dedicat cunoaşterii şi apropierii comunităţilor româneşti din Valea Timocului şi Basarabia a pornit cu mult entuziasm şi s-a dovedit a fi o iniţiativă care a prins foarte mult la tineri. Ba chiar a avut şi rezultate palpabile, donaţiile de carte de limbă română trecând graniţele pentru a fi aşezate în biblioteci, iar aici fiind demn de amintit efortul deosebit al bibliotecarilor de la Biblioteca Judeţeană care au însoţit donaţiile de carte în Timoc pentru a clasa volumele şi a le aşeza apoi pe rafturi, înfiinţând practic o bibliotecă de la zero. Organizatorii s-au gândit că este nimerit să se continue acest demers cu o a treia ediţie a proiectului, care se va derula pe parcursul acestui an.
Proiectul se află, aşadar, la cel de-al treilea an, iar prima întâlnire – din cele cinci pe care şi le-au propus organizatorii – a avut loc vineri, într-un cadru binecunoscut de acum, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, care a fost şi de această dată aceeaşi gazdă primitoare. ”Suntem mândri că biblioteca a participat cu ceva la apropierea românilor din Basarabia şi de pe Valea Timocului. Am donat un număr de cărţi în Republica Moldova, iar Centrul Cultural de pe Valea Timocului este unul minunat. Am mers şi acolo cu o donaţie foarte mare de cărţi, iar noi bibliotecarii de la Biblioteca Alexandru şi Aristia Aman am pus bazele unei biblioteci”, a spus Aurelia Grama, de la Biblioteca Judeţeană.
Prima ediţie a proiectului s-a desfăşurat sub semnul originii comune, fiind intitulată simbolic „Rădăcinile românilor din Basarabia şi Timoc”. Şi de această dată, nota deosebită au dat-o invitaţii, care le-au vorbit tinerilor cu multă căldură despre ce ce înseamnă să fii român, despre şcoală şi educaţie, despre tinereţe, într-un cuvânt despre lucruri importante pe care trebuie să le cunoască în viaţă.
Daniela Tarniţă: „La Facultatea de Mecanică avem şi masterate şi şcoli doctorale foarte puternice”
Deşi este şi consilier judeţean şi preşedinte al Comisiei de cultură a Consiliului Judeţean Dolj, Daniela Tarniţă a preferat să le vorbească elevilor şi studenţilor dintr-o perspectiva didactică. Fiind cadru didactic la Facultatea de Mecanică, Daniela Tarniţă şi-a propus să le deschidă tinerilor o viziune şi spre învăţământul tehnic. „Studenţii basarabeni sunt în număr de aproximativ 900, iar cei din regiunea Timoc în număr puţin mai mic, dar eu sunt convinsă că, în anii următori, tocmai pentru că are loc o astfel de viaţă activă culturală a comunităţilor, cu siguranţă numărul lor va creşte. Dacă acum sunt în număr mai mare la Medicină şi la Drept, care probabil li s-au părut mai potrivite cu structura celor care au vrut să aplice pentru România. Fiind cadru universitar la Facultatea de Mecanică, deci la învăţământul tehnic, chiar aş adresa o invitaţie expresă să încerce să îi convingă şi pe alţi colegi să se înscrie şi la facultăţile tehnice, unde avem şi masterate şi şcoli doctorale foarte puternice care ies în evidenţă prin lucrări ştiinţifice cu totul speciale, cotate foarte bine, cu brevete de invenţii”.
Daniela Tarniţă i-a felicitat apoi pe tinerii pentru implicarea şi perseverenţa lor, reuşind astfel, în timp, să dea contur unui eveniment aparte.
Dan Daşoveanu: ” Mă bucur să văd atâţia români tineri, deştepţi şi frumoşi”
Viceprimarul Craiovei, Dan Daşoveanu, a apreciat în mod deosebit demersul pe care studenţii din Timoc şi Basarabia îl fac pentru a transmite tuturor că şi ei sunt tot români. „Mă bucur să văd în faţa mea atâţia români tineri, deştepţi şi frumoşi, care trec peste graniţele României, unele artificiale şi efemere pentru că, până la urmă, oricât ar încerca de-a lungul timpului anumite instituţii să stabilească graniţe între sufletele oamenilor, nu se pot pune graniţe. Voi gândiţi şi visaţi noaptea româneşte, ceea ce cred că este lucrul cel mai important. Din păcate, România în ultimii 25 de ani, trebuie să recunoaştem, şi-a adus aminte de românii de dincolo de graniţe doar în campaniile electorale şi doar în scopuri politicianiste mai mult. Românii de peste tot sunt români şi trebuie să ajugem la înţelegerea că aparţinem aceleiaşi naţii, că trebuie să facem orice ca românul de dincolo de graniţe să se simtă apărat de statul română, să simtă că are în România sprijinul pe care i-l dă naţia-mamă. Foarte rar noi, politicienii, ne-am creat nişte scopuri pe termen mediu şi lung, cum vrem să arate peste 50 sau 75 de ani, naţiunea română”.
Dan Daşoveanu, care a acumulat experienţă şi dintr-o carieră în diplomaţie avută anterior, a spus că este momentul ca acest „bulgăre” pornit aici, la Craiova, de aceşti inimoşi studenţi şi profesori care simt şi trăiesc româneşte, ar putea să crească. „Ar putea să crească şi să ajungă acolo unde ne dorim: ca orice cetăţean care are în sângele său un strop de român, să aibă paşaport românesc”.
Cristina Soare: „Vă felicit pentru consecvenţa voastră!”
Cristina Soare, sociolog în cadrul Centrului de Consiliere şi Orientare Profesională al Universităţii din Craiova, care a devenit un prieten al acestor întâlniri, onorând cu prezenţa de fiecare dată, a mărturisit că vine cu drag la toate evenimentele organizate de tinerii din Valea Timocului şi Basarabia. „Nu pot decât să îi felicit pentru consecvenţa lor. Au parte de tot sprijinul nostru, de altfel am şi discutat cu liderii prezenţi aici pentru a pune la cale anumite proiecte care să aibă posibilitatea să participe şi să fie sprijiniţi. Putem face aceste lucruri întâlnindu-ne, le oferim sprijin în ceea ce priveşte construirea unui CV de succes, şi mai ales cum să facem ca acea rubrică «experienţă profesională» să nu apară goală, ca în majoritatea cazurilor. Şi pe viitor, cu mare drag voi participa la orice astfel de proiect. Şi dorim să avem şi o parte aplicată, va trebui să punem la cale un astfel de plan astfel încât de consiliere şi orientare profesională să beneficiaţi şi voi”.
Valentin Băluţoiu: ”Toţi aparţinem aceluiaşi popor român!”
O altă prezenţă care a devenit de pe acum familiară acestor întâlniri este şi Valentin Băluţoiu, profesor de istorie la Colegiul NaţionaL „Carol I”. De altfel, la evenimentul de vineri, au participat şi elevi ai acestui prestigios colegiu, care au venit însoţiţi de profesorul de limba română, Aurelian Zisu, şi el foarte iubit de elevi. Profesorul Valentin Băluţoiu a pus din nou punctul pe ”i”, accentuând faptul că timocenii şi basarabenii sunt tot români. „Din punct de vedere ştiinţific, lucrurile sunt simple: şi cei din Basarabia, şi cei din Timoc, şi cei din Voievodina, şi aromânii din Grecia, Albania, şi românii din Croaţia, toţi sunt români. Nu este un lucru care din punct de vedere ştiinţific nu poate să fie contestat. Ce se întâmplă la ora actuală, este un lucru foarte interesant şi foarte complicat, care ar trebui să ne dea de gândit. Există tendinţa ca, pe lângă români, să mai apară tot felul de alte lucruri, iar, ca exemplu,sunt autorităţile sârbeşti care nu prea vor să spună că, pe Valea Timocului, sunt români, ci că ar fi vlahi. Şi din punct de vedere ştiinţific, cuvântul «vlah» tot «român» înseamnă, numai că interpretarea pe care o dau că nu sunt o ramură a poporului român. La fel se spune că românii din Basarabia nu sunt români, ci sunt basarabeni. Lucrurile sunt, în concepţia mea, destul de clare: toţi aparţinem aceluiaşi popor român, lucru care este foarte important şi trebuie bine înţeles de către tineri. Programele noastre de liceu fac prea puţine referinţe, din păcate, la românii din afara graniţelor. Ori lucrurile acestea trebuie cunoscute”, a spus, la modul tranşant, profesorul Valentin Băluţoiu.
Şi de această dată, evenimentul a avut o parte a doua, deosebit de frumoasă şi emoţionantă, în care s-au prezentat filmuleţe despre originea comună, românească pentru românii din Timoc şi Basarabia. Faptele istorice s-au împletit cu costumele şi obiceiurile populare, lăsând în sală, printre participanţi, sentimentul că toţi suntem fraţi.
***
Ion Cobâşenco, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Basarabeni din Craiova:
„Vom încerca să explicăm câteva aspecte istorice pentru că dacă vorbim de rădăcini trebuie să ne referim şi la aspecte istorice. O istorie destul de bulversată, de anevoioasă şi pe care cei dintre nistru şi prut au fost nevoiţi să o înfrângă. Nu putem separa rădăcinile moldoveneşti de cele ale românilor”.
***
Aleksander Najdanovic, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova:
„Eu mă bucur că aveţi interesul de a ne cunoaşte mai mult. Situaţia românilor din Valea Timocului este mult mai dificilă decât a celor din Basarabia. Noi avem nevoie de educaţie în România, studenţii care vin aici şi studiază trebuie să se întoarcă şi să promoveze românismul. Noi încercăm să îi aducem pe românii din Timoc mai aproape”.
