Peste 10% dintre români intenţionează să plece în afara ţării pentru căutarea unui loc de muncă

0
77

Fundaţia Stânga Democratică, Fundaţia Europeană de Studii Progresiste şi Friedrich Ebert Stiftung Romania vor organiza astăzi, ora 11.00,  conferinţa intitulată Un pas înainte pentru generaţia mileniului – Profesiile Viitorului – o abordarea naţională şi europeană”, care va avea loc la Primăria Sectorului 1 din Bucureşti.

jobEvenimentul va fi o excelentă ocazie pentru a discuta cu reprezentanţi ai mediilor sindicale, patronale, asociative şi politice despre evoluţia pieţei muncii şi despre corelarea acesteia cu oferta educaţionala dar şi cu aşteptările tinerilor.

“Şomajul, lipsa de corelare între formarea primită şi nevoile angajatorilor sau evoluţia tehnologică reprezintă doar o parte din problematicile care îi afectează direct pe tineri la nivel european din perspectiva viitorului lor profesional. Ziua Tineretului din România este momentul ideal pentru a discuta despre tineri, conştientiza problemele cu care se confruntă această generaţie dar şi identifica cele mai bune soluţii. Studiul realizat de cele trei fundaţii, înscris în ciclul de analize Agenda Progresistă, a avut ca scop să îi întrebe pe tineri cum îşi percep viitorul pe piaţa muncii şi să găsească împreună cu aceştia elementele şi politicile publice care îi pot ajuta pe viitor” a explicat europarlamentarul Victor Negrescu, moderatorul evenimentului. În cadrul conferinţei va fi prezentat noul studiu privind perspectiva tinerilor asupra profesiilor viitorului realizat de cele trei fundaţii în cadrul ciclului de analize Agenda Progresistă.

 Europa, continental contrastelor

job 2Europa este un continent al contrastelor în ceea ce constă piaţa muncii. Cu toate că are 3,9 milioane de tineri şomeri sub 25 de ani la nivel european, industria digitală europeană reclamă absenţa resurselor umane calificate şi prognozează un deficit de aproape 800.000 de angajaţi cu competenţe digitale la nivel european până în 2020. În acelaşi timp tipurile de profesii au cunoscut o schimbare rapidă, noile tehnologii au pătruns în toate domeniile iar disparităţile în termeni de abilităţi în folosirea acestora au devenit caracteristice pentru incapacitatea sistemului educaţional clasic în a genera competenţe solicitate de această nouă piaţă a muncii în continuă mişcare. Lucrurile au mers atât de departe încât se discută din ce în ce mai mult despre taxarea roboţilor sau despre venitul minim universal.

Cum cred tinerii că ar trebui susţinută piaţa muncii pentru a evita şomajul ?

În mijlocului acestor dezbateri a apărut dorinţa de a studia părerile tinerilor – denumiţi generic Generaţia Mileniului – despre evoluţia pieţii muncii. Cum cred tinerii că ar trebui susţinută piaţa muncii pentru a evita şomajul? Care sunt profesiile care îi atrag şi cum cred ei că vor arăta locurile de muncă ale viitorului? Mai mult chiar, cum se pot corela aceste profesii viitoare cu oferta educaţională, şi care ar trebui sa fie rolul statelor membre şi al Uniunii Europene în acest sens?. Despre “Profesiile Viitorului” ne va vorbi Iulian Stănescu, Socius – Centrul pentru Cercetări Aplicate. Vor avea intervenţii interesante : Florin Manole, Deputat în Parlamentul României; Cristian Videscu, Secretar de Stat, Guvernul României; Ştefan Muşoiu, Deputat în Parlamentul României; Alina Andrei, Centrul de Servicii Comunitare Integrate pentru Tneri, Primăria Capitalei; Radu Comşa, Blocul Naţional Sindical; Veronica Ştefan, Asociaţia Social Doers; George Pălălău, reprezentant PES activists România Maria Freitas, consilier de politici, Fundaţia Europeană de Studii Progresiste şi nu în ultimul rând. Victoria Stoiciu, coordonator de proiecte, Fundaţia Friedrich Ebert Stiftung

 Tehnologia informaţiei, domeniul de activitate cel mai căutat pe piaţa muncii

job 1Participanţii la studiu au indicat profesiile, meseriile, ocupaţiile sau domeniile de activitate care vor fi cele mai căutate, în viitor, pe piaţa forţei de muncă din România. Prima opţiune este reprezentată de tehnologia informaţiei (IT), indicată de peste o treime (35%) dintre participanţii la studiu. Îngrijirea sănătăţii se clasează pe locul secund cu 13% dintre opţiuni. Meseriile (muncitorii calificaţi) ocupă poziţia a treia în ordinea opţiunilor cu 11%, urmate de construcţii cu 10%. Profesia de inginer şi domeniul producţiei industriale se situează pe locul 4 – cu 9%, urmate de administrarea afacerilor şi finanţe-bănci, cu 5%. Alte domenii şi ocupaţii indicate de participanţii la studiu au inclus: comerţ, vânzări, marketing, publicitate, turism (4%), agricultură şi industria alimentară (4%), învăţământ şi cercetare (3%), alte ocupaţii cu studii superioare în alte servicii (5%), alte ocupaţii cu studii medii în alte servicii (2%). În rândul tinerilor, tehnologia informaţiei a fost indicată într-o măsură şi mai ridicată, respectiv de 40% dintre participanţii la studiu. În schimb, meseriile coboară de pe poziţia 3 pe poziţia 5, cu numai 7% din opţiuni.

Intervenţia umană nu poate fi înlocuită de roboţi sau de inteligenţă artificială

Datele din cercetarea calitativă arătă că motivaţiile principale în alegerea răspunsurilor privind locurile de muncă ale viitorului includ: existenţa unor asocieri sau legături cu sectoare de activitate percepute ca fiind legate de viitor, cum ar fi tehnologia informaţiei; ideea unor locuri de muncă pentru care întotdeauna va exista cerere şi în care intervenţia umană nu poate fi înlocuită de roboţi sau de inteligenţă artificială, cum ar fi îngrijirea sănătăţii şi meseriile; percepţia privind locurile de muncă bine plătite în prezent, aşa cum sunt cele din tehnologia informaţiei şi sectorul financiar-bancar. Circa 13% dintre români declară că intenţionează să plece în căutarea unui loc de muncă în afara ţării. Marea majoritate a acestora, reprezentând 11% din totalul populaţiei adulte, doreşte să plece într-un alt stat membru al Uniunii Europene. În rândul tinerilor, ponderea celor care intenţionează să plece în căutarea unui loc de muncă în afara ţării este de aproximativ un sfert, Uniunea Europeană fiind, de departe, principala destinaţie.

18% dintre participanţii la studiu au declarat că au lucrat, la un moment dat, în UE

job 3Decizia în privinţa plecării este influenţată şi de faptul că 62% dintre subiecţi au experienţa directă sau indirectă a străinătăţii. Aproape o cincime (18%) dintre participanţii la studiu au declarat că au lucrat, la un moment dat, în Uniunea Europeană, iar ceva mai mult de jumătate (53%) că au fost ca turişti în Uniunea Europeană. Întrebaţi unde ar sfătui pe un tânăr să meargă pentru a avea cele mai bune şanse să găsească un loc de muncă de viitor, aproape trei pătrimi (74%) dintre subiecţi au răspuns că în România: 24% în Bucureşti, 13% în Cluj, 34% în alt oraş sau municipiu, 3% în mediul rural. Peste un sfert dintre subiecţi (26%) au indicat drept răspuns altă ţară decât România. Decizia de a pleca sau de a nu pleca în căutarea unui loc de muncă în afara ţării în Uniunea Europeană e influenţată de o serie de motivaţii.

***

Studiul “Un pas înainte pentru generaţia mileniului – Profesiile Viitorului – o abordarea naţionala şi europeană” a cuprins un sondaj de opinie la nivel naţional şi o cercetare calitativă. Sondajul de opinie fost realizat în perioada 9-23 ianuarie 2017, pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă a României de 1.100 subiecţi, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI).  Cercetarea calitativă a fost realizată în perioada 11-12 martie 2017 şi a cuprins un număr de patru discuţii de grup (focus grupuri), realizate în Bucureşti. Subiecţii cercetării calitative au fost specialişti în tehnologia informaţiilor, studenţi la Politehnică şi Cibernetică, precum şi utilizatori de internet (studii medii, 25-35 ani; studii superioare, 25-35 ani).