La o distanţă relativ mică de Craiova – cca.25 km, de-a lungul Drumului European 70 – Craiova – Timişoara, comuna Brădeşti îşi respectă istoria, îşi trăieşte prezentul şi îşi pregăteşte viitorul. Unele investiţii sunt în plină derulare, altele aşteaptă să le vină rândul. Totul pentru ca oamenii din Brădeşti să simtă confortul acestor vremuri.
Brădeşti, Brădeştii Bătrâni, Tatomireşti, Răcarii de Jos, Meteu şi Piscani – şase sate, cu cătunele aferente – fac parte din comuna Brădeşti. Unele dintre ele – Meteu şi Piscani la 7 km depărtare de D.E. 70, Brădeştii Bătrâni la 4 km, sunt oarecum izolate, accesul spre ele fiind dificil, mai ales când ninge sau plouă. „Avem deja în derulare proiecte pentru a face drumurile de interes local practicabile, acţiune demarată în 2013. Anul trecut s-au finalizat 11 km, 5 km fiind asfaltaţi în Tatomireşti şi Răcarii de Jos, iar, în prezent, drumul Răcarii de Jos – Piscani, de aproximativ 3 km, este pregătit pentru asfaltare. Se lucrează, de asemenea, pe fonduri europene nerambursabile, pentru realizarea drumului de exploataţie agricolă, care ocoloşte satul de centru şi iese la Răcari, făcând mult mai uşor accesul oamenilor spre câmp. În proporţie de 80% este finalizat şi podul care leagă cătunul Valea Rea de Tatomireşti, bugetul fiind asigurat din fonduri guvernamentale ”, a spus Ion Răcăreanu, primarul comunei Brădeşti.
Un sistem modern de alimentare cu apă şi canalizare
În aceste zile, se lucrează intens la realizarea Sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în zona Tatomireşti – Răcarii de Jos. „Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – Subprogramul de modernizare a satului românesc, se lucrează pentru finalizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, pe o distanţă de 9 km. Este un proiect amplu, care, la terminarea lui, va avea funcţionale 9 staţii de pompare şi o staţie de epurare ”, a mai precizat Ion Răcăreanu.
Grădiniţă nouă
Cum educaţia copiilor nu putea lipsi din atenţia autorităţilor locale, şcolile şi grădiniţele din satele comunei sunt dotate cu toate cele necesare acestor ani, iar, în 2014, a fost modernizată grădiniţa din satul de centru, şi cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean, care a fost predată „la cheie” autorităţilor.
Trecutul nu este uitat
Localitate încărcată de istorie, comuna Brădeşti nu-şi uită trecutul, ba, mai mult, încearcă să-l protejeze şi să-l reînvie. „Se ştie despre Castrul de la Răcarii de Jos. În prezent, acesta se află în proprietatea Muzeului Olteniei, dar îi ajutăm şi noi, atât cât putem, în conservarea sitului arheologic. În 2014, am sprijinit, alături de enoriaşi, ridicarea unei Capele Ortodoxe, în apropierea ruinelor unei biserici vechi, vorbindu-se chiar că, prin 1652, aici ar fi fost o mânăstire” – Ion Răcăreanu.
„Vreau să finalizăm proiectele începute”
Planurile de viitor nu lipsesc din atenţia autorităţilor administraţiei publice locale. Primarul Ion Răcăreanu spune că „în 2015 vreau, în primul rând, să finalizăm proiectele începute. Facem parte din Grupul de Acţiune Locală Amaradia-Jiu, alături de alte 10 localităţi din zonă (al cărui preşedinte este chiar dânsul, din 2014 – n.r.), prin care încercăm să accesăm fonduri europene nerambursabile. Noi am aplicat pentru achiziţionarea de utilaje necesare Serviciului Public Comunitar de Gospodărire – tractoare, utilaje de deszăpezire. Avem în plan, după ce, de anul trecut, avem aici un Serviciu de Evidenţa Populaţiei, să facem un punct şi la Coţofenii din Faţă, bineînţeles cu sprijinul celor de acolo”.
Cercetările efectuate în zonă atestă că primii locuitori s-au aşezat aici încă din epoca primitivă, dovadă fiind şi Castrul de la Răcarii de Jos. Satul Brădeşti este atestat prima dată documentar în 1615, dar despre alte sate se aminteşte si mai înainte, de exemplu despre Răcari se vorbeşte într-un hrisov emis de domnitorul Ţării Româneşti, Mihnea Turcitul, la 9 iunie 1582. Gloria şi numele comunei vin, se pare, de la boierii Brădeşti, la începutul anilor 1500 amintindu-se, conform unor izvoare istorice, de Preda Brădescu postelnicul, coborâtor din vechea familie a boierilor Craioveşti. Istoria familiei s-a întins pe câteva secole, ultimii descendeţi de care se ştie, trăind, în prezent, la Tîrgu jiu.
