Doljul pe scurt, foarte pe scurt

0
96

Nu mai este o surpriză pentru nimeni că în comunele doljene există mai mulţi beneficiari de ajutor social decât tineri întreprinzători, dornici să-şi deschidă mici afaceri în agricultură, apicultură sau în creşterea animalelor. Primarii spun că folosesc forţa de muncă a celor ajutaţi de stat pentru a executa diverse lucrări la nivelul localităţii, dar stau, cu tot ceea ce depinde de ei, şi la dispoziţia tinerilor care doresc să aplice pentru atragerea de fonduri europene utilizate în dezvoltarea micilor ferme.  

Cioroiaşi: Curăţenia în comună se realizează cu beneficiarii de ajutor social

Dragoş Sîrbu

La Cioroiaşi, mai mulţi fermieri au încercat să pornească mici afaceri în agricultură, primul pas fiind acela de a atrage fonduri europene. Anul trecut, şapte tineri au depus astfel de dosare. Trei din ei au accesat fonduri europene nerambursabile pe Măsura 1.1.2., iar patru fermieri pe Măsura 1.4.1. „Au lucrat cu o firmă de consultanţă, dar noi i-am ajutat cu toate documentele necesare de la Primăria Cioroiaşi. În ceea ce ne priveşte, nu ne facem planuri până nu vedem bugetul. Asta nu înseamnă că nu avem proiecte. Nu am avut datorii la finalul anului 2012, în consecinţă nu am mărit taxele şi impozitele”, a declarat Dragoş Sîrbu, primarul comunei Cioroiaşi.

În schimb, beneficiază de ajutor social 85 de persoane, în evidenţele Primăriei Cioroiaşi figurând 45 de dosare pe Legea nr. 416 din 2001. Cu ajutorul acestora se realizează curăţenia în şcoală, dispensar, piaţă şi au loc acţiuni de igienizare.

 

Coşoveni: „Chestiunea aceasta cu tinerii fermieri sună frumos în teorie!”

Nicu Coandă

Atragerea de fonduri europene pentru micile ferme este privită cu mai mult pesimism la Coşoveni. Chiar dacă cinci tineri au încercat să pornească afaceri în agricultură într-un mod organizat, aceştia se descurcă destul de greu. De altfel, anul trecut un singur fermier a încercat să acceseze fonduri pe Măsura 1.1.2., dar nu a reuşit. Chiar primarul comunei, Nicu Coandă, recunoaşte că la capitolul utilizare a fondurilor europene sunt încă probleme: „În teorie sună frumos chestiunea aceasta cu tinerii fermieri, dar în realitate sunt greu de accesat aceste fonduri”.

Cele 21 de dosare la ajutor social au permis, în schimb, autorităţilor publice locale să realizeze mai multe lucrări în comună pentru care, cel mai probabil, ar fi fost necesară angajarea de personal. „Am un program anul acesta cu oamenii de la ajutor social. Începem cu curăţenia în şcoli, grădiniţe şi la Căminul Cultural. În principiu cam tot ce înseamnă domeniul public. De exemplu, avem nişte canale înfundate de ani de zile. Când vom putea să intrăm în ele, când ne va permite vremea, dorim să le decolmatăm. Ne facem treaba cu ei, pentru că alţi oameni pentru astfel de activităţi nu avem angajaţi la Primăria Coşoveni”, a mai spus primarul Nicu Coandă.

Desa: Zece dosare depuse pe Măsura 1.1.2.

La Desa, primarul comunei, Iulian Bâlteanu a prezentat o situaţie mai aparte. Dacă iarna numărul de dosare pentru ajutor social este în creştere, odată cu sosirea primăverii acestea scad. Edilul explică şi motivul. Mulţi dintre localnici muncesc în afara ţării şi iarna se întorc acasă. Pentru că nu au un venit îşi fac dosare pentru ajutorul social. Aşa se face că Primăria Desa a avut în evidenţe, iarna aceasta, nu mai puţin de 170 de persoane pentru ajutorul social.

În această perioadă, autorităţile publice locale au folosit beneficiarii Legii nr.  416/2001 la lucrări de deszăpezire. „De obicei ei fac în toată comuna curăţenie. În perioada următoare îi vom folosi la desfundat şanţuri. Avem şi tineri care încearcă să atragă fonduri europene. Sunt 10 dosare depuse pe Măsura 1.1.2., Axa 1, Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic”, a explicat Iulian  Bâlteanu, primarul comunei Desa.

 

Dobroteşti: „Satul este îmbătrânit, iar majoritatea terenurilor au fost vândute”

Autorităţile publice locale din Dobroteşti au întocmit recent un plan de lucrări pentru anul 2013. S-a stabilit, astfel, şi modul în care oamenii care primesc ajutor social vor putea da o mână de ajutor comunităţii. Aceştia vor avea responsabilitatea de a întreţine curăţenia în cimitir, vor întreţine spaţiile verzi în faţa instituţiilor publice din comună şi de fiecare dată când va fi nevoie de forţă de muncă pentru anumite lucrări publice se va apela la ei.

„În comuna Dobroteşti sunt puţini oameni la ajutor social: 20 de dosare. De obicei facem curăţenie cu aceşti oameni. Acum au fost la zăpadă. Satul este îmbătrânit, iar majoritatea terenurilor au fost vândute. Sunt câţiva tineri care încearcă să facă ceva din agricultură. Dar majoritatea oamenilor sunt săraci şi nu mai pot face nici agricultură de subzistenţă”, a afirmat primarul comunei Dobroteşti, Ion Stancu.

 

Fărcaş: Speranţe pentru finalizarea a două poduri din comună

Sorin Bitoleanu

La Fărcaş există 90 de dosare pe Legea nr. 416 din 2001, dar şi 12 dosare depuse pe Măsura 1.1.2., tinerii fermieri aplicând pentru programe de agricultură, apicultură şi creşterea animalelor. Planuri există şi la nivel comunitar. Primarul a anunţat că anul acesta se doreşte asfaltarea a două drumuri, în total 1,2 kilometri, pentru care există deja finanţare, urmând să aibă loc şi licitaţia. Speranţe sunt legate şi de alocarea de fonduri pe OG nr. 7 din 2006 pentru finalizarea celor două poduri din localitate care sunt în faza de construire de mai mulţi ani. Tot în planurile Primăriei, pentru anul acesta, intră şi finalizarea lucrărilor de amenajare a unui drum pietruit, care au fost demarate încă de anul trecut.

„Cu aceşti oameni de la ajutor social ne facem toate treburile din comună. În ceea ce-i priveşte pe cei de la Măsura 1.1.2., anul trecut, când au depus dosarele, eu eram încă viceprimar la Fărcaş şi  i-am ajutat cu toate documentele de care au avut nevoie la dosar”, a declarat Sorin Bitoleanu, primarul comunei Fărcaş.

MARIN TURCITU şi RADU ILICEANU