Fostul lider catalan Carles Puigdemont a fost chemat în mod oficial să depună mărturie la Curtea Supremă din Spania în cursul zilei de mâine. Instanţa a anunţat că Puigdemont şi 13 membri ai fostului executiv regional au fost programaţi pentru joi, la ora locală 09.00 (10.00, ora României). În cazul în care aceştia nu se vor prezenta, ar putea fi formulate cereri de reţinere pe numele lor. Totodată, Curtea Supremă a început să proceseze acuzaţiile de rebeliune şi utilizare abuzivă a fondurilor publice formulate de către procurori împotriva lui Carles Puigdemont şi a celorlalţi lideri catalani. Judecătoarea Carmen Lamela a precizat în motivarea deciziei că, în ciuda interdicţiilor repetate ale instanţelor, guvernul catalan “a continuat să promoveze măsurile necesare pentru crearea unui stat catalan independent”. Totodată, argumentele procurorilor au fost “grave, raţionale şi logice”. Potrivit legilor din Spania, pentru rebeliune liderii catalani pot fi condamnaţi la 30 de ani de închisoare, pentru răzvrătire pot primi 15 ani de închisoare, iar pentru deturnarea fondurilor publice pot fi condamnaţi la şase ani de închisoare. Carles Puigdemont a afirmat ieri că nu se află în Belgia pentru a solicita azil politic, ci pentru a prezenta problema separatistă a “guvernului legitim catalan” la Bruxelles, în centrul Uniunii Europene. Surse diverse au precizat că ex-preşedintele catalan Carles Puigdemont a dorit la Bruxelles să întâlnească liderii europeni şi oficiali ai UE pentru a-i face să înţeleagă problema catalană, care este şi o problemă europeană, Bruxelles-ul fiind cutia de rezonanţă a instituţiilor europene. Dacă independentiştii vor să internaţionalizeze conflictul, şansele lor rămân insignifiante. Guvernul belgian s-a arătat ambiguu pe această chestiune. În schimb Blocul Naţional Flamand rămâne favorabil tezei catalane. Carles Puigdemont are însă “poarta deschisă” pentru a participa la alegerile anticipate, programate luna viitoare. Anunţându-se drept candidat, Madridul ar putea suspenda urmărirea penală pentru a nu oferi argumente independentiştilor. Dar, ex-liderul catalan vrea să se victimizeze. Ori, n-au fost suspendate libertăţile individuale, politice şi colective, nici suspendată Constituţia. N-a fost pus în discuţie statul de drept. Tot demersul lui Carles Puigdemont, pus în scenă, este pentru a masca agonia sa politică şi faptul că această republică a Cataloniei n-are nicio forţă. Discursul său se dovedeşte contradictoriu: pe de-o parte a adus la Bruxelles chestiunea catalană, pe de altă parte ia în considerare alegerile din 21 decembrie. Primul argument este anulat de al doilea. Până în prezent Madridul a făcut un joc bun, demonstrând că nu doreşte ocuparea Cataloniei, ci convocare cât mai grabnică de alegeri, cerând catalanilor să respecte Constituţia. Demonstraţia de respectare a democraţiei este în favoarea Madridului şi nu a independentiştilor. Discursul din conferinţa de presă de ieri, ţinută la Bruxelles, a lui Carles Puigdemont, arată că pentru remobilizarea electoratului naţionalist va trebui resuscitat sentimentul de independenţă, prin acuze contra Madridului. Şi unghiul de atac este închis: libertăţile catalanilor n-au fost atinse. Denunţând o ofensivă agresivă a Madridului contra catalanilor şi a guvernului “legitim” de la Barcelona, Carles Puigdemont n-a convins.
