Deschiderea unui nou an universitar, ca de fiecare dată, în ultimii 70 de ani, are o simbolistică aparte, conferind Craiovei „o tinereţe perpetuă”, un plus de dinamism, dar şi aura de mare centru universitar al ţării. Cu două universităţi de stat şi una privată, Craiova are o comunitate academică – studenţi, cadre didactice, cercetători, personal auxiliar – componentă esenţială a sistemului educaţional, aptă să îndeplinească o multitudine de cerinţe imperative ale societăţii, între care aceea de a pregăti specialişti de înaltă calificare profesională în multe de domenii de activitate. Universitatea este cadrul optim, în care se învaţă calendarul destinului, cum spunea un cadru didactic, în ultima monografie dedicată acestei instituţii, se plămădeşte caracterul fiecărui student şi se primeneşte permanent leagănul civilizaţiei spirituale. Ziua de astăzi generează, într-un fel, sentimente dintre cele mai diferite: de nostalgie pentru cei care au fost odată studenţi, de emoţie pentru cei care păşesc, boboci fiind, pentru prima dată în aulele de curs şi seminarii, şi de ce nu ambigue pentru cei deja prinşi în anii de studiu. Totodată, evenimentul de astăzi prin aura sa festivă ne readuce aminte că instituţiile academice din Craiova, prin calitatea procesului de învăţământ şi oferta educaţională, branşează Craiova – capitala Olteniei – la reţeaua complexă a universităţilor partenere Erasmus (216 la număr), afirmându-şi de ani buni propria identitate. Prin Departamentul de Relaţii Internaţionale al Universităţii se asigură promovarea pe plan extern a valorilor şi a imaginii instituţiei, facilitându-se totodată participarea la programe finanţate de Comisia Europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Se deschide un nou an universitar într-un context poate diferit de alţi ani, şi problema e departe de a fi una strict naţională şi cu atât mai puţin locală. Aşteptările de la mediul academic rămân mereu şi mereu ridicate, fiindcă mitologia misiunii intelectualităţii pe care istoria o verifică în anumite momente, pentru a o dezminţi în altele, e încă un teren mişcător. Dar indiferent spre ce ne îndreaptă o conjunctură sau alta trebuie să acceptăm că nu putem să vorbim de intelectuali, dacă nu le acordăm beneficiul „unei diferenţe specifice”, zonă pe care nu şi-o poate adjudeca nimeni în locul lor. Gradul ridicat de încredere conferit de ARACIS, prin evaluările instituţionale, căutările permanente de cuplare la comunitatea pe care o reprezintă, prin programe manageriale iscusit concepute, informatizarea unor aspecte ale vieţii universitare, utilizând competenţele remarcabile ale unor cadre didactice, dezvoltarea infrastructurii de educaţie, cazare şi cercetare, campusurile universitare moderne, determinarea şi implicarea orgaziţională a factorilor de decizie, toate acestea dau garanţia că mediul academic din Craiova contează pe piaţa concurenţială a sistemelor educaţionale. Şi dacă Universitatea din Craiova, cum ne spunea prorectorul Dorel Berceanu, are 12 facultăţi (5 la Drobeta Turnu Severin) şi peste 800 de cadre didactice, Universitatea de Medicină şi Farmacie cu 4 facultăţi dispune de peste 360 de cadre didactice, şi o infrastructură materială ideală pentru practica studenţilor. Comunitatea academică a Universităţii din Craiova constituie neîndoielnic o cetate a ştiinţei, un pol de creştere inteligentă, un far luminos, conferind o distincţie aparte şi meritată marelui oraş al ţării care este Craiova. Succes tuturor!
