Miercuri dimineaţă, la televiziunea gaboneză, militarii pucişti au anunţat „sfârşitul regimului” al cărui preşedinte Ali Bongo, tocmai fusese reales pentru un al treilea mandat. Alegerile generale din 26 august a.c. precum şi rezultatele trunchiate au fost anulate. Ali Bongo a fost plasat în arest la domiciliu. Puciştii au invocat o guvernare iresponsabilă, imprevizibilă, care n-a avut ca rezultat decât o deteriorare continuă a coeziunii sociale, menită să ducă ţara în haos. Militarii care au vorbit la televiziunea publică au făcut-o în numele unui „Comitet pentru tranziţie şi restaurarea instituţiilor”. Graniţele Gabonului au fost închise până la noi ordine. Întrerupt de guvern, încă din ziua alegerilor prezidenţiale de sâmbăta trecută, accesul la internet a fost restabilit miercuri dimineaţa. Albert Ondo Ossa, cadru universitar, oferta principalelor partide de opoziţie, denunţase „fraude orchestrate de tabăra Bongo”, cu 2 ore înainte de închiderea urnelor de votare. Tabăra sa i-a cerut lui Ali Bongo să organizeze, fără vărsare de sânge, transferul puterii. La alegerile prezidenţiale mai candidaseră încă 12 persoane care au adunat doar firimituri. La o participare de 56,65%, Bongo Ondimbe Ali a primit 64,72% din sufragii, fiind declarat câştigător. Sute de oameni au ieşit pe străzile din Libreville pentru a saluta lovitura de stat. Unul dintre fii preşedintelui (Noureddin Bongo Valentin) şi mai multe persoane din anturajul acestuia (Ian Ghislain Ngoubou, şeful de cabinet, Mohamed Ali Saliou, adjunctul şefului de cabinet, Jessye Ela Ekogho, consilier special şi purtător de cuvânt) au fost arestate de pucişti. Generalul Brice Oligui Nguema, şeful gărzii republicane, garda pretoriană a preşedintelui demis, a fost purtat în triumf de militari, după lovitura de stat, deşi nici el nu este mai presus de orice suspiciune şi între 2015-2018 şi-ar fi cumpărat 3 proprietăţi în suburbile Washingtonului, la un preţ de peste 1 mil dolari. Gabonul mai suferise anterior două lovituri de stat, ambele eşuate. Una în 1964 şi alta în 2019. Plasat în arest la domiciliu de pucişti Ali Bongo Ondimba şi-a chemat simpatizanţii „să facă zgomot”, printr-un videoclip postat pe reţelele de socializare. Dacă Gabonul este una dintre cele mai bogate ţări africane, cu un PIB pe cap de locuitor de peste 8.000 de dolari, datorită petrolului, o treime din locuitorii săi trăiesc în sărăcie. 21% din tineri sunt şomeri. În aprilie a.c. Banca Mondială menţiona că Ali Bongo se luptă să traducă bogăţiile sale în creştere durabilă şi favorabilă incluziunii. Lovitura de stat are consecinţe imediate asupra intereselor economice ale Franţei, întrucât nu mai puţin de 80 de companii franceze, la care trebuie adăugate IMM-uri, reţeaua de restaurante, case de avocatură, companii de asigurări, servicii financiare, îşi desfăşoară activităţile în această ţară. Bogată în mangan (al treilea producător mondial) material folosit în producţia de oţel şi baterii, petrol (membru OPEC din 2016), produse agricole, cu păduri întinse (22 mil. hectare – 88% din teritoriu), Gabonul excelează aşadar în resurse (fier, uraniu, cupru, zinc, cu o coastă de peste 800 km, care permite pescuitul industrial). Ţară prietenă, Marocul insistă asupra păstrării stabilităţii. La sfârşitul anului 2018, Ali Bongo alesese Marocul pentru a continua o perioadă de convalescenţă şi reabilitare la spitalul militar din Rabat, după ce fusese internat în Arabia Saudită, în urma unui accident vascular cerebral. Supărarea Parisului este imensă, fiindcă lovitura de stat din Gabon succede celei din Niger, unul din ultimii parteneri militari în Sahel, după retragere trupelor din Mali şi Burkina Faso. Şi în context interesantă este intervenţia Marinei Le Pen, care a interogat-o pe şefa diplomaţiei franceze Catherina Colonna cu privire la „doctrina Franţei” în relaţiile cu Gabonul, la următoarea manieră: „Având în vedere incompetenţa care caracterizează politica dumneavoastră africană aţi putea să ne spuneţi care este doctrina Franţei în relaţiile cu această ţară prietenă din punct de vedere istoric?”. Generalul Brice Olegui Nguema, comandantul şef al gărzii republicane, a fost numit preşedinte al tranziţiei. Lovitura de stat din Gabon a fost condamnată de secretarul general ONU, Antonio Guterres. La nivel internaţional China cere garantarea siguranţei lui Ali Bongo, SUA urmăreşte situaţia îndeaproape, iar Franţa condamnă lovitura de stat. La Libreville, capitala Gabonului, mulţimea sărbătoreşte pe străzi sfârşitul dinastiei Bongo, a cărui avere este estimată la 85 mil. euro. Familia deţine 33 de proprietăţi în regiunea Parisului şi 11 pe Coasta de Azur, potrivit presei din Hexagon. Justiţia franceză investighează această moştenire secretă din… 2007. Un întreg clan de familie se află în vizorul autorităţilor franceze. În aprilie a.c. 4 copii ai lui Omar Bongo (mort în 2009) au fost puşi în examinarea justiţiei apoi în lunile iunie şi iulia a venit rândul altor 5 copii, urmăriţi penal pentru deturnare de fonduri publice, corupţie activă şi pasivă, spălare şi abuz de bani, deşi toţi neagă că ar fi avut cunoştinţă de natura frauduloasă a averii obţinută.
