Ministrul de Interne austriac, Johanna Mikl-Leitner, a pledat ieri, într-un interviu pentru televiziunea publică germană ARD, pentru o reducere a ajutoarelor europene pentru ţările UE care sunt reticente în a primi mai mulţi refugiaţi. Presiunea asupra guvernelor trebuie sporită, a spus ministrul, anunţând ca posibilitate o “reducere” sau chiar o “suprimare” a ajutoarelor financiare oferite de Bruxelles în cazul ţărilor care nu dau dovadă de “nicio responsabilitate solidară”. Putem “spori presiunea prin intermediul ajutoarelor financiare, suprimându-le sau reducându-le”, a pledat ea. Germania, care se aşteaptă să primească 800.000 de solicitanţi de azil în 2015, de patru ori mai mulţi decât în 2014 şi mai mulţi decât orice altă ţară din UE, cere o mai bună repartizare a refugiaţilor între ţările blocului comunitar, în continuare divizate în această problemă. Comisia Europeană vrea să-i distribuie pe solicitanţii de azil între statele europene pentru a uşura povara de pe umerii ţărilor de primire. În ediţia sa de luni, tabloidul german “Bild”, care a început o companie în favoarea solicitanţilor de azil, critică Franţa, Marea Britanie, Italia, Lituania şi Slovenia, vinovate, potrivit publicaţiei, că nu primesc atât de mulţi refugiaţi pe cât ar putea. Johanna Mikl-Leitner a făcut apel la “asumarea de responsabilităţi” şi la o repartizare “echitabilă” a refugiaţilor în cadrul UE. A crede că un gard de sârmă ghimpată, ca cel ridicat de Ungaria, poate ţine sub control fluxul de refugiaţi este o “iluzie”, a mai spus ministrul austriac, a cărui ţară a fost lovită recent de o dramă legată de criza imigranţilor, prin descoperirea pe o autostradă a unui camion cu cadavrele a 71 de imigranţi. Pe de altă parte, statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) îşi menţin poziţia comună în problema imigranţilor ilegali în Uniunea Europeană, opunându-se unui sistem de cote de repartizare a acestora între ţările membre. La Bratislava, premierul Robert Fico a declarat ieri, la finalul unei reuniuni de urgenţă a consiliului naţional de securitate, că Slovacia nu va ceda şi nu va accepta critici din partea unor lideri politici occidentali cărora nu le convine abordarea ţărilor est-europene faţă de problema imigraţiei. “Dacă nu începem să spunem adevărul despre imigraţie, nu vom reuşi să avansăm”, a declarat Fico într-o conferinţă de presă, subliniind că îi vine greu să accepte critici din partea unor ţări care nu au fost de acord cu aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Potrivit agenţiei MTI, ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, şi omologul său slovac, Miroslav Lajcak, s-au întâlnit tot ieri pentru a lua în discuţie cele mai recente evoluţii în criza imigranţilor, ei convenind asupra necesităţii ca grupul de la Vişegrad să aibă o poziţie coordonată. Miniştrii au fost de acord şi ca viitoarea strategie europeană să nu se bazeze pe un sistem de cote, ci să fie capabilă să stopeze valul de imigraţie. În acelaşi timp, la Praga, prim-ministrul Bohuslav Sobotka şi-a reiterat poziţia de respingere a unui sistem de cote, precizând că acesta “a fost un drum greşit”. Sobotka a subliniat că această abordare este împărtăşită şi de Slovacia, Polonia şi Ungaria. “Nici guvernul ceh, nici statele din grupul de la Vişegrad nu şi-au schimbat poziţia. Vom reprezenta această poziţie în continuare în reuniunile UE”, a subliniat Bohuslav Sobotka. Un summit al celor patru state ale grupului de la Vişegrad urmează să aibă loc vineri sau duminică, a anunţat premierul slovac Robert Fico.
