În Piaţa Centrală din Craiova, cea mai mare din municipiu, forfota era, ieri, la ea acasă. Stocuri foarte mari de pepeni verzi şi galbeni, legume de tot felul şi fructe la fiecare pas. Lubeniţa se vindea cu 2 lei/kg. Un preţ cel puţin dublu, dacă luăm în calcul că din Dăbuleni pepenii verzi pleacă cu mai puţin de 1 leu kilogramul. Pesemne că cei 80 km din renumitul bazin legumicol şi până în Craiova sunt făcuţi cu „mari sacrificii”, încât adaosul să fie atât de mare!
Ieri, o zi foarte călduroasă. La ora 14.00, Piaţa Centrală a Craiovei era în plină agitaţie. Mai mult provocată de comercianţi, pentru că joia se petrece aprovizionarea cu marfă necesară zilelor de sfârşit de săptămână. Aceeaşi lume pestriţă, arhicunoscută, fără prea multe secrete. La mare căutare ar trebui să fie pepenii verzi şi galbeni. Câteva zeci de spaţii special amenajate sunt pline cu aceste producţii de sezon.
Prima barieră, preţul
Mirosul este îmbietor, dacă treci prin zona fructelor şi legumelor. Fie un pepene tăiat şi prezentat ca mostră de prospeţime, fie o lubeniţă de un roşu aprins, cu sâmburi negri, peste care muştele roiesc în grabă sunt metodele clasice folosite de comercianţi. Mâna a doua, ba chiar a treia. Circuitul este simplu. Din Dăbuleni, patria bostanilor, pleacă zilnic TIR-urile cu pepeni. Producătorii locali de aici se bucură că munca lor de peste an măcar le este luată din remorci sau căruţe şi se pot ocupa, pe mai departe, de pământul lăsat din tată-n fiu. După cum ne-a precizat primarul oraşului Dăbuleni, Aurel Băjenaru, preţul cu care se vând pepenii nu trece de 1 leu/kg. Greu de crezut că cei ce stau pe lângă tarabele din Piaţa Centrală s-ar deplasa până la Dăbuleni să-şi procure marfa.
Preţurile practicate, ieri, în Piaţa Centrală erau de 2 lei/kg pentru lubeniţe şi 3 – 4 lei/kg pentru pepenii galbeni. În condiţiile în care un adaos mediu practicat în comerţul alimentar este de 20-30%, nu putem spune decât că specula este la putere. Suntem convinşi că, peste două-trei săptămâni, preţurilor vor mai scădea, dar prea târziu pentru buzunarele craiovenilor.
Ardeiul gras, tras la indigo
La o privire sumară peste marfa expusă găsim cireşe la 4 lei/kg, varză de „Moţăţei” la 1 lei/kg, roşii la 2 lei/kg, morcovi 2 lei/kg. Cartofii aveau o cotă de 1,2 lei/kg, ceapa un pic mai mult – 1,5 lei. De la vecinii noştri din Olt, cel puţin aşa scria pe un carton, putem cumpăra vinete de „Izbiceni”, cu 3 lei/kg. Hreanul frumos ambalat, parcă ar fi vidat, era regele legumelor, cu 15 lei/kg. Merele „golden” se vindeau cu 2 lei, iar vişinele, la preţul psihologic de 3,99 lei.
Ne încânta privirea munca zilierilor, ce descărcau de zor zeci de saci cu ardei gras. Greutate aproape identică, formă asemenea. Sută la sută „marfă autohtonă”! Să vezi şi să nu crezi! Cinic este că pe lateralele halei de zarzavat scrie cu litere de-o şchioapă: „producători agricoli”.
„Carcalete” textilo-vegetal
În afara halei de legume-fructe, o altă categorie de comercianţii ducea a luptă grea cu soarele arzător. Majoritatea vânzătorilor se bronzase, dacă nu chiar aşa erau din naştere. Te ispitea cu ce avea fiecare. Şosete – 6 bucăţi la preţ de 10 lei. Bumbacul era garantat de o vocea tabacică. Lângă, o măsuţă pliantă cu zeci de porumbi verzi. Preţul nu era negociabil – 1 leu/bucata. Rădăcini de ţelină la 2 lei bucata şi 5 chite de pătrunjel la 1 lei. La mică distanţă de toate acestea, întâlnim o ofertă generoasă de flori ornamentale. Begoniile nu săreau de 10 lei/buc. Şi, ca tabloul să fie unul atotcuprinzător, găsim şi câte ceva din segmentul îmbrăcăminte-încălţăminte second-hand. Oferta este făcută cu preţuri pe doar două nivele: 2, respectiv 4 lei! Şi pentru că vorbim de Craiova, ce face parte din judeţul cu cel mai mare număr de şomer din ţară, clientele era din plin. 
Cu buldoexcavatorul pentru noi spaţii comerciale
Pe latura din stânga a Pieţei Centrale, un buldoexcavator îşi făcea simţită prezenţa, insistând ferm cu piconul în beton. Se trasau liniile a câtorva noi spaţii comerciale. Ce-i drept, zgomotul nu-i deranja prea tare pe cei aflaţi la o halbă rece cu bere şi câţiva mititei.
Aceeaşi atmosferă de târg şi la intrarea în piaţă dinspre Calea Bucureşti. Aici de întâmpină pături presărate cu obiecte şi încălţăminte second-hand. Nu mai contează că, la 3-4 paşi distanţă, sunt mici făbricuţe de pâine şi patiserie. Fiecare îşi face rostul cum poate mai bine. O lume colorată, puţin tristă, obosită de temperatura ridicată.
A crescut preţul lactatelor
Abundenţă şi de produse din lapte. Brânza de vacă nu depăşea 8 lei/kg. Cea de oaie şi capră urca la 12 lei. Era şi normal să fie aşa. Mai toţi se aprovizionează de prin târgurile din comunele doljene, unde şi zilele trecute brânza nu a urcat de 6 lei/kg. Cei care s-au încumetat să ţină la preţ au pierdut ziua de piaţă şi au revenit cu marfa în gospodărie, în aşteptarea unui preţ mai bun. În linii mari, în ultima săptămână, produsele din lapte s-au ieftinit cu o treime. Să fim recunoscători celor ce trudesc prin satele noastre, pentru că marfa lor reuşeşte să ţină sus o producţie locală şi aşa comprimată.
Poate că, dincolo de a fi consideraţi la nesfârşit doar o masă de asistaţi sociali, buni de pupat doar când sunt campanii electorale, ţăranii noştri ar trebui respectaţi şi înţeleşi, măcar pentru simplul motiv că ne dau şansa să mai punem pe masă alimente sănătoase. Un ulei presat la rece, o brânză veritabilă de oaie, verdeţuri al căror miros ni se impregnează pe degete şi legume cultivate pe bucăţica aceea dumnezeiască de loc din fundul curţii sunt „miracolele” pe care, peste câteva decenii, le vom tot căuta. În zadar, însă. Să mai punctăm că sâmburii de nucă au acelaşi preţ: 26 lei/kg, zmeura la caserolă mică – 6 lei, mierea de salcâm – 15 lei borcanul de 280g.
