Vaccinul împotriva hepatitei B va lipsi din România până în ianuarie 2018. Autorităţile vor asigura însă imunizarea la vârsta de şase luni cu vaccin hexavalent, care include şi protecţia împotriva hepatitei B. Cei peste 150 de mii de bebeluşi, câţi se nasc anual şi ar trebui imunizaţi chiar din maternitate, vor rămâne nevaccinaţi. Asta, în condiţiile în care se estimează că sunt peste 800 de mii de români infectaţi. Ministerul Sănătăţii speră să găsească doze în alte ţări, deşi lipsa vaccinurilor este o problema globală.
Vaccinul hepatitic B pediatric este utilizat pentru prevenirea îmbolnăvirii copiilor de hepatită B. În prezent, mai sunt doar 22.500 de doze, în toată ţara. În prezent nu există nicio disponibilitate a producătorilor de a livra alte doze din acest vaccin către România.
Ministerul Sănătăţii a început demersurile pentru a identifica posibile stocuri în alte state UE. În luna decembrie a fost aprobată o schemă de vaccinare alternativă pentru asigurarea protecţiei copiilor născuţi din mame cu hepatită B. Medicul de familie va administra vaccin hexavalent acestor mame de la vârsta de 6 săptămâni a copilului.
5.000 de bolnavi cu hepatită B şi C sunt trataţi anual în ţară
România este ţara cu cea mai mare prevalenţă de hepatită C – 3,2 la sută şi 4,4 la sută – hepatită B din Europa, ceea ce înseamnă că unul din 13 români are unul din aceşti viruşi. România a tratat anual 5.000 de bolnavi de hepatită B şi C, iar noile tratamente oferă mult mai multe şanse pacienţilor. După trei luni de terapie, 90-95 la sută din cei care se tratează cu aceste medicamente au şansa de a se vindeca definitiv de boală.
Hepatita virală B este o importantă problemă de sănătate publică şi prin potenţialul de cronicizare, cu evoluţie spre ciroză hepatică şi carcinom hepatocelular, transmiterii facile prin contactul cu sângele sau alte fluide biologice (HBV este de 50-100 de ori mai infecţios decât HIV-ul în caz de înţepătură accidentală cu ac contaminat – ceea ce-l transformă într-un permanent pericol profesional pentru personalul medical), transmiterii perinatale, sexuale şi mai nou, creşterii prevalenţei în rândul consumatorilor de droguri. Prevenţia se bazează pe vaccinare şi implementarea strategiilor de siguranţă a tratamentului parenteral, transfuziilor de sânge şi conduitei sexuale. În anul 2013, 183 de ţări aveau inclusă vaccinarea antihepatită B în rândul imunizărilor obligatorii, iar 93 de state asigurau prima doză la naştere.
Hepatitele ucid 1,5 milioane de oameni din întreaga lume, în fiecare an. La fel de multe decese ca şi cele prin HIV/SIDA. Pentru a opta cauză majoră de deces la nivel mondial, hepatita este extrem de neglijată. De asemenea, hepatita virală este principala cauză de cancer hepatic, iar acesta este a doua cauză de deces prin cancer. La nivel mondial, se estimează 1,4 milioane de cazuri noi de hepatită virală anual şi, chiar dacă nu se cronicizează, poate genera pierderi economice semnificative şi consecinţe sociale în comunităţile afectate. Anul trecut, Adunarea generală a OMS a adoptat o rezoluţie prin care se recunoaşte faptul că hepatita C şi hepatita B au devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial.
România este ţara cu cea mai mare prevalenţă de hepatită
În Europa majoritatea statelor înregistrează o prevalenţă a hepatitei virale de tip C de 1-2,5%. România, Moldova şi Italia sunt singurele state cu o prevalenţă încadrată în categoria de peste 2,5%. Mai mult, într-un studiu internaţional de prevalenţă şi estimare a nivelului de infecţie cu virusuri hepatitice B şi C, situaţia estimată pentru România la nivelul anului 2013 arată că un număr de 1.016.800 persoane ar fi infectate cu virus hepatitic B şi 635.500 de persoane ar putea fi infectate cu virus hepatitic C.
În ceea ce priveşte cauzele, acestea sunt multiple. Hepatita este asociată cu consumul de alcool, efectele secundare ale unor medicamente sau toxine. Acestea pot genera hepatite sau pot agrava o hepatită virală. Netratate, hepatitele virale se cronicizează şi duc la afecţiuni grave, precum ciroza şi cancerul hepatic.
