Școala sociologică de la Craiova, care a fost înfiinţată în urmă cu două decenii, a ajuns la vârsta maturităţii universitare. Momentul a prilejuit o întâlnire academică la care au luat parte numeroşi sociologi şi cercetători, care au fost invitaţi în „Sala Albastră” a Universităţii din Craiova pentru a parcurge împreună istoria acestei specializări. Simpozionul organizat de Facultatea de Știinţe Sociale şi Institutul Social Oltenia a avut reprezentare internaţională, alături de personalităţile sociologiei româneşti – prof. univ. dr. Ilie Bădescu, directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române şi prof. univ. dr. acad. Cătălin Zamfir, directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române – fiind prezenţi şi oaspeţi de la toate facultăţile din ţară, dar şi din Serbia şi Bulgaria. Nu mai puţin de 11 volume de specialitate au fost lansate în cadrul acestui eveniment, îmbogăţind astfel biblioteca facultăţii craiovene, autorii fiind profesori şi doctoranzi de sociologie.
În deschiderea simpozionului, prof. univ. dr. Dumitru Otovescu, a vorbit despre drumul parcurs de sociologia craioveană în cei 20 de ani de existenţă, accentuând îndeosebi faptul că, în acest moment, catedra de Sociologie este una solidă, desfăşurând toate cele trei forme de învăţământ superior: licenţă, masterat şi doctorat. ”Aniversăm două decenii de la instituţionalizarea sociologiei la Universitatea din Craiova. Este un moment semnificativ nu doar pentru sociologia craioveană, ci şi pentru sociologia românească deoarece, în 1966, s-a înfiinţat la Universitatea din Bucureşti o secţie de Sociologie, ce a marcat, la acel moment, o specializare unică în ţară care, după 1990, a cunoscut o dezvoltare naţională, existând, în momentul de faţă, la Sibiu, Braşov, Iaşi, Cluj, Oradea, Constanţa, Timişoara. Semnificativ este faptul că sociologia craioveană cuprinde toate cele trei cicluri de învăţământ – licenţă, masterat şi doctorat. Suntem îndatoraţi acelor oameni de spirit şi de suflet care, la un moment dat, atunci când aşteptarea noastră era stringentă, au pus încredere şi au susţinut un proiect care acum, la 20 de ani, a ajuns la cote majore de maturitate publicistică şi organizatorică”, a transmis profesorilor, doctoranzilor şi studenţilor, foştilor absolvenţi care s-au aflat în „Sala Albastră”.
Rectorul Cezar Spânu: „O veritabilă şcoală de sociologie”
Rectorul Universităţii, prof. univ. dr. Cezar Spânu, a subliniat faptul că, după două decenii, la Craiova, se poate vorbi despre o veritabilă şcoală de sociologie. „Organizarea acestui simpozion internaţional se înscrie în seria evenimentelor ştiinţifice de excepţie care au fost la Universitatea din Craiova şi reflectă interesul constant al cadrelor didactice din instituţia noastră pentru aprofundarea problematicii contemporane. Trăim într-o lume ameninţată de prea multe crize, plecând de la criza economică ajungem la criza valorilor, la criza refugiaţilor, o lume care se confruntă cu probleme care afectează din ce în ce mai mulţi oameni şi însăşi societatea românească a cunoscut o evoluţie zbuciumată începând cu anul 1990, o multitudine de schimbări au avut loc până în prezent, momente dezamăgitoare, efecte negative asupra unei bune părţi a societăţii. Studiul ştiinţific al acestor efecte, realizat prin metodele şi tehnicile de cercetare sociologică, evidenţiază importanţa pe care o are această profesie, în contextul actual. Evenimentul de astăzi, derulat la Universitatea din Craiova, are o dublă semnificaţie: istorică şi ştiinţifică. În ceea ce priveşte semnificaţia istorică, sunt două decenii de la înfiinţarea învăţământului sociologic la Universitatea din Craiova. Sub aspect ştiinţific, s-au creat, de asemenea, structuri organizatorice de cercetare şi promovare a rezultatelor obţinute de Institutul Social Oltenia, Revista Universitară de Sociologie. Este o veritabilă şcoală de sociologie la Universitatea din Craiova care a dus la creşterea prestigiului profesiei pe plan naţional”, a fost mesajul noului rector al universităţii craiovene, Cezar Spânu.
Primarul Olguţa Vasilescu şi-a lansat traducerea după Vilfredo Pareto
În partea a doua a evenimentului, au avut loc lansări de carte de specialitate, unele fiind volume traduse ale unor autori importanţi din sociologia universală. Cu această ocazie, primarul Lia Olguţa Vasilescu s-a remarcat din postura de traducător al „Tratatului de Sociologie Generală” al lui Vilfredo Pareto (voumele I şi II). Autorul traducerii a vorbit despre efortul îndelungat pe care l-a depus pentru a transpune în limba română una dintre cele mai dificile lucrări de sociologie. „Domnului profesor Ilie Bădescu îi place să pună întrebări de profunzime a lucrurilor şi asta m-a făcut pe mine să îl citesc pe Vilfredo Pareto, fără notele de subsol. A doua oară l-am citit cu tot cu notele de subsol şi a treia oară cu pixul în mână, încercând să decriptez ceea ce se aştepta de la mine. Acestea sunt primele două volume, mai sunt încă două care sunt deja traduse şi trebuie tehnoredactate, iar cineva să le avizeze apoi ştiinţific. A fost o traducere dificilă pentru care am avut foarte multe controverse cu profesorul meu, George Popescu, profesorul de italiană, pentru că iniţial, după ce am tradus primul volum, a trebuit să o iau de la capăt. Pareto scrie, în primul rând, într-o italiană veche, în al doilea rând frazele sunt foarte, foarte lungi, ajungând chiar la o jumătate sau trei sferturi de pagină. Aici a fost prima mea greşeală pe traducere, pentru că eu am încercat să fac textul cât mai inteligibil şi am spart aceste fraze. Domnul profesor George Popescu mi-a spus că aşa ceva nu se face, să-l lăsăm pe Pareto aşa cum este el, chiar dacă este criptic. Cine poate să-l înţeleagă, să-l înţeleagă. Al treilea lucru foarte dificil la Pareto este faptul că are foarte multe note de subsol. Din aceste motive, traducerea a fost foarte dificilă şi a necesitat câţiva ani buni, foarte multe discuţii cu sociologi români vizavi de cum ar trebui să sune textul. Pentru mine, ca politician, să-l citesc pe Vilfredo Pareto şi să-l studiez a fost un lucru care m-a făcut să-mi explic foarte multe”, a mărturisit Olguţa Vasilescu.
Prof. univ. dr. Ilie Bădescu: ”Legitimitatea unei vârste în sociologia românească”
Prof. univ. dr. Ilie Bădescu a fost unul dintre invitaţii de marcă al evenimentului de ieri, fiind considerat unul dintre cei mai importanţi sociologi români ai ultimilor 25 de ani, prin cărţile sale contribuind la formarea mai multor generaţii de studenţi. „Acesta este un moment consacrator, recunoaştem legitimitatea unei vârste în sociologia românească a unor personalităţi de la Craiova. Ar fi trebuit să fie acordate trei distincţii: una pentru colegul nostru, Dumitru Otovescu, pentru că a reuşit să netezească drumuri unei experienţe academice universitare în sociologia românească aici, la Craiova. O distincţie pentru comunitatea Goicea Mare, iar a treia pentru o persoană care merită toată preţuirea şi stima noastră, care a avut curajul să scoată fierul înroşit cu propria sa mână, adică să aducă în conştiinţa românească una dintre cărţile semnificative, reprezentative pentru cea ce credem că este, în momentul acesta, criza elitelor, nu numai în România, dar şi în Europa. Este vorba despre doamna primar, Olguţa Vasilescu, cea care, după opinia mea, este cel mai bun cunoscător al lui Vilfredo Pareto”, a afirmat profesorul Ilie Bădescu, referindu-se la cele două volume traduse de Olguţa Vasilescu din opera lui Vilfredo Pareto.
Drd. Mihaela Pârvu: „O muncă extrem de dificilă şi de intensă”
Un volum apreciat a fost şi „Comunitate şi societate. Tratat despre comunism şi socialism ca forme empirice de cultură”, scris de Ferdinand Tönnies, tradus în limba română de drd. Mihaela Pârvu. ”Este prima lucrare sociologică recunoscută a unui autor german şi, totodată, o lucrare fundamentală a sociologiei universale. Deşi, de-a lungul timpului, a fost tradusă în foarte multe limbi (între care engleza, franceza, italiana, japoneza, etc.), nu exista, până în prezent, o traducere în limba română, motiv pentru care am acceptat această provocare. Traducerea din limba germană s-a bazat pe prima ediţie a lucrării, cea din 1887, şi a presupus o muncă extrem de dificilă şi de intensă, având în vedere atât timpul extrem de scurt avut la dispoziţie, cât şi complexitatea textului. De asemenea, strădania de a reda cât se poate de fidel, în limba română, conceptele cu care operează Tönnies a presupus şi o incursiune investigativă în contextul istoric, politic, social şi religios al epocii. Cititorul român are prilejul, sperăm, al unei lecturi fluente, actualizate, care nu-şi pierde, însă, amprenta autenticităţii”, a dezvăluit Mihaela Pârvu. Traducerea a fost apreciată de prof. univ. dr. Ilie Bădescu: ”Cartea este foarte frumos tradusă şi este fundamentală pentru conştiinţa omului modern”, a scos în evidenţă renumitul sociolog.
Invitaţi din ţară şi din străinătate
Simpozionul dedicat sociologiei craiovene a avut o înaltă ţinută academică şi prin prisma invitaţilor care au venit special la Craiova din mai multe municipii, dar şi din afara ţării. Prof. univ. dr. Elena Zamfir de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române s-a aflat la prezidiu, alături de fostul rector al Universităţii din Craiova, în perioada 1990-2004, Mircea Ivănescu, de prorectorul Universităţii „Tibiscus” din Timişoara, prof. univ. dr. Adrian Dinu-Rachieru; conf. univ. dr. Ioan Păşcuţă, directorul Departamentului de Sociologie de la Facultatea de Sociologie şi Psihologie – Universitatea de Vest din Timişoara; Dorel Abraham, preşedintele CURS, prof. univ. dr. Ionuţ Virgil Șerban, decanul Facultăţii de Știinţe Sociale de la Universitatea din Craiova. Profesori din afara ţării care au dat curs invitaţiei şi au fost prezenţi la Craiova au fost prof. univ. dr. emerit Ljubisa Mitrovic, de la Universitatea din Niş (Serbia) şi prof. univ. dr. Vihren Bouzov de la Universitatea ”Sf. Cyril şi Methodius” din Veliko Turnovo (Bulgaria).
LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU
