Timp de patru zile, în perioada 19-22 noiembrie, mai mulţi studenţi din Valea Timocului, care se pregătesc la universităţile din Craiova, au fost invitaţi de vicepreşedintele grupului PPE, Marian Jean Marinescu, să se alăture altor tineri din judeţele Dolj şi Vâlcea într-o vizită de informare la Parlamentul European din Strasbourg, pentru a le fi prezentate instituţiile europene, modul de funcţionare şi poziţia României în Uniunea Europeană. Tot la Strasbourg, în premieră a avut loc vernisajul expoziţiei de fotografii intitulate „Timocul din inima mea – tradiţia şi spiritualitatea românilor din Serbia”. Aceasta a cuprins 20 de instantanee surprinse de fotograful timocean Zavişa Jurj, originar din Bor, care este şi preşedintele Asociaţiei Culturale Române „Ariadne Filum”. Expoziţia a fost prezentată pe simeze, în sala “Bât. de Liaison” din incinta Parlamentului, bucurându-se de prezenţa unui număr mare de europarlamentari din grupul PPE, dar şi de prezenţa conducerii Parlamentului European. Tot la Strasbourg, tinerilor li s-a prezentat şi modul în care funcţionează Curtea Europeană a Drepturilor Omului, fiind primiţi cu mare căldură de prof.univ.dr Corneliu Bîrsan, judecătorul român la CEDO, o prezenţă extrem de agreabilă, o somitate în Dreptul Internaţional şi nu numai.
După ce, la 1 ianuarie 2007, ţara noastră a devenit membră a grupului celor 27 state care alcătuiesc în prezent Uniunea, putem cunoaşte din interior atât drepturile, cât şi îndatoririle ce ne revin în calitate de cetăţeni europeni şi, totodată, în contextul democraţiei participative, să contribuim cu mijloacele noastre specifice la funcţionarea acestui organism internaţional. Alături de instituţiile politice, economice şi administrative din ţară, denumiri precum Parlamentul European, Consiliul European sau Comisia Europeană tind să devină realităţi ale vieţii noastre cotidiene şi să le simţim influenţa în cultură, educaţie şi nu în ultimul rând, mass-media. Cetăţenia europeană presupune, aşadar, o familiarizare treptată cu modul de funcţionare a principalelor instituţii europene, la diferite nivele, cu raportul dintre UE şi statele naţionale suverane, precum şi cu direcţiile şi perspectivele de dezvoltare prevăzute pentru următorii ani. Aşadar, o vizită la Strasbourg, unde au avut loc dezbateri cu europarlamentari români, dar şi cu cei din alte state ale UE, întâlniri cu reprezentanţi ai diferitelor instituţii europene constituie un prilej important de a înţelege la faţa locului ce înseamnă UE în viaţa noastră de cetăţeni români europeni nu numai din punct de vedere social-economic, dar şi dintr-o perspectivă a dialogului intercultural şi interreligios.
„Tot timpul UE este prezentă în viaţa noastră”
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, aşa cum ne-a obişnuit deja, a dus la Strasbourg, cu ocazia şedinţei plenare, un grup de tineri din judeţele Dolj, Vâlcea şi nu în ultimul rând, din Valea Timocului, pentru a lua contact cu instituţiile europene. Pe lângă cunoaşterea propriu-zisă a mecanismelor de funcţionare a instituţiilor UE, programul a cuprins expuneri ale unor teme prioritare de pe agenda europeană, precum intagrarea Serbiei în Uniunea Europeană, respectarea drepturilor românilor din Valea Timocului şi posibilitatea intrării în dialog pentru clarificarea unor chestiuni privind locul valorilor religioase în societatea actuală, ţinând cont că pe Valea Timocului le este interzis românilor de acolo slujba în limba maternă. Doina Şerban, şeful Biroului de Informare al Parlamentului European în România le-a prezentat tinerilor, în cea de-a doua zi de şedere la Strasbourg, instituţiile europene şi modul lor de funcţionare. O intervenţie interesantă pentru tinerii prezenţi în sală a avut-o deputatul european, Marian Jean Marinescu care a subliniat că tot ceea ce se decide în Parlamentul European influenţează viaţa de zi cu zi a oricărui cetăţean din UE. „Aici se întâmplă lucruri care ulterior ni se aplică nouă, tuturor, deci nu sunt poveşti. De când vă treziţi dimineaţa şi până vă culcaţi seara, vă loviţi de normele europene. De la apa cu care vă spălaţi, la periuţa de dinţi, pasta, nu ştiu fardurile… toate sunt după norme europene. Sunt norme europene care se aplică şi trebuiesc respectate de toate ţările Uniunii Europene. Tot timpul UE este prezentă în viaţa noastră, în viaţa statele care sunt deja membre, dar şi a celor care vor să adere la UE, pentru că şi acolo trebuie să aibă loc adaptarea legilor naţionale la legile europene”
„Serbia aplică un dublu standard”
După prezentarea instituţiilor UE participanţii au fost introduşi în tematici care constituie domenii de interes pentru viitorul Europei şi mai ales pentru viitorul ţării noastre. „Bugetul Uniunii pe 2014-2020”; „Fonduri pentru coeziune“; „Dezvoltarea Rurală“; „România şi fondurile structurale“; „Politica agricolă comună“ şi nu în ultimul rând, „Mecanismul de cooperare şi verificare pentru România“. De asemenea, în cadrul programului a avut loc şi o dezbatere pe marginea drepturilor pe care le-ar avea comunitatea de români din Timoc şi nu le sunt respectate şi aici s-au făcut referirir stricte la învăţarea limbii române în şcolile din Timoc, căpătarea cetăţeniei române de către timoceni; slujbe religioase în limba română la care să poată să vină câţi mai mulţi români fără să le fie teamă de anumite reacţii pe care ar putea să le aibă ulterior statul sârb. „Serbia vrea să intre în UE şi va avea mari probleme cu minorităţile pentru că ei cred că a avea legislaţie este suficient. Ei bine, nu. Mai trebuie să o şi aplici. Pentru că noi, care venim dintr-un stat fost comunist, ştim că legislaţia poate să fie extraordinar de frumoasă, iar la aplicare să fie zero. Suntem obişnuiţi cu chestia asta. Păi exact aşa se încearcă să se întâmple cu minorităţile. Ceea ce nu este corect. Serbia aplică un dublu standard, unul cu românii din Voievodina şi altul cu cei din Timoc. Ceea ce nu va fi acceptat nicidată.
„Dezbateri aprinse pe marginea respectări drepturilor românilor din Timoc”
Deputatul Marian Jean Marinescu a mai spus că discuţiile care vor urma cu Serbia, în procesul de integrare în UE se vor axa pe două direcţii şcoală în limba maternă şi religie. „Am trecut şi eu prin ultima parte de discuţii dintre Uniune şi România, eram observator, am apucat un an şi jumătate, dar România poate fi considerată un model pentru minorităţi. Nu ştiu ce zic sârbii, dar asta este adevărul, dar nu cred că există vreo ţară care să aibă 19 minorităţi în Parlament. Nu contează că iau voturi sau nu iau voturi, aceea minoritate este în parlament. Pe lângă multe altre drepturi. Au şcoală în limba maternă, au mass media. Sunt zone în România, în care românii îşi pun căştile pe urechi ca să poată să asculte ce se discută în Consiliu Local, adică, în administraţie.. Poate zicem ceva în Franţa, că tot suntem aici, să facă ceva cu minorităţile. Nu au minorităţi. Nu există minorităţi în Franţa. Nu se recunoaşte nicio minoritate. Hai să mergem pe stradă. E suficient să ne uităm la culoare. Asta e realitatea. Deci noi ( n.r România) suntem un model. Aşa că, dacă modelul nostru va fi preluat şi de Serbia… atunci va fi în ordine. În ultima parte, am avut discuţii cu colegii noştri din Ungaria, în condiţiile în care noi aveam absolut toate drepturile de pe vremea regimului comunist. Aşa că vă daţi seama că vor avea loc mari discuţii. Din delegaţia cu Serbia fac şi eu parte şi vă spun din start, că în această delegaţie vor avea loc dezbateri aprinse pe marginea respectări drepturilor minorităţilor, care se vor derula pe două linii principale : şcoală şi religie. Ceea ce este foarte important”
„Se votează la Strasbourg pentru că este un simbol”
Atât conţinutul bogat al expunerilor, cât şi suportul tehnic auxiliar oferit de gazde au constituit pentru cei 24 de participanţi un context de aprofundare a priorităţilor Uniunii Europene în raport cu propriile agende. De aceea, în cadrul dialogului ce s-a stabilit au fost abordate şi alte probleme precum votul în plen, Strasbourg fiind locul în care se votează. Vicepreşedintele PPE le-a mai explicat tinerilor de ce la Strasbourg….” Se votează la Strasbourg pentru că este un simbol. Aici a fost prima oară Parlamentul European, la început, când numărul statelor membre era mult mai mic, şase, opt, apoi zece. Pentru că Uniunea nu se putea face fără pace între Germania şi Franţa. Reconcilierea franco-germană a stat la baza realizării UE şi atunci e bine să rămână aici. E contestat acest sediu de foarte mulţi, inclusiv de europarlamentari, din motive minore, pur şi simplu nu vor să vină la Strasbourg pentru că sunt legături foarte proaste cu avionul. Este un argument şi ăsta pentru că transportul pentru un europarlamentar este vital ţinând cont că el călătoreşte foarte mult şi alţii nu mai vor din motive de costuri pentru că se mută pentru patru zile foarte mulţi funcţionari de la Bruxelles la Strasbourg. Dar eu sper să rămână acest sediu pentru că este un simbol pentru Uniunea Europeană…”, a subliniat Marinescu.
Expoziţie de fotografii de pe Valea Timocului
O manifestare extrem de apreciată, în cadrul programului de la Strasbourg, a fost cea expoziţională, unde au fost prezentate peste 20 de instantanee surprinse pe Valea Timocului, de fotograful timocean Zavişa Jurj, originar din Bor, care este şi preşedintele Asociaţiei Culturale Române „Ariadne Filum”. Vernisajul expoziţiei de fotografii intitulate „Timocul din inima mea – tradiţia şi spiritualitatea românilor din Serbia” a adus laolaltă europarlamentari, vizitatori, reprezentanţi ai mass-media din Bucureşti, Craiova, Rm Vâlcea şi nu în ultimul rând, din Valea Timocului, fiind vorba de agenţia de presă, Timoc Press. Au fost prezenţi europarlamentarii Teodor Stolojan, Elena Băsescu, Cristian Preda, Sebastian Bodu, Laszlo Tokeş şi Iuliu Winkler. Expoziţia a fost prezentată pe simeze, în sala “Bât. de Liaison” din incinta Parlamentului şi ea a fost admirată şi de către preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz, dar şi de către preşedintele statului Haiti, venit în vizită la Strasbourg. Evenimentul expoziţional face parte de fapt dintr-un proiect de susţinere şi promovarea a comunităţii din Valea Timocului, iniţiat de cotidianul regional „Cuvântul Libertăţii” şi Asociaţia Studenţilor Timoceni din Craiova. Acesta a debutat în Craiova, la începutul lunii octombrie, beneficiind şi de sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, prima ediţie bucurându-se de aprecieri din partea românilor de pe ambele maluri ale Dunării. La iniţiativa europarlamentarului Marian Jean Marinescu, manifestarea a fost popularizată şi la nivel european, dându-se ocazia oficialităţilor de la Strasbourg să ia contact direct cu comunitatea timoceană.
„Să ni se recunoască cele mai elementare drepturi”
Aleksandar Najdanovic, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni din Craiova, prezent la Strasbourg, alături de alţi cinci colegi din AST a precizat cu ocazia inaugurării expoziţiei că una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă comunitatea din Timoc este cea legată de introducerea orelor de limba română ca disciplina opţională în şcolile din Valea Timocului. Tânărul timocean le-a spus europarlamentarilor prezenţi la vernisaj, că asociaţiile româneşti din Serbia au adunat peste 100 de semnaturi în Valea Timocului, care susţin demersul, dar în ciuda eforturilor făcut de-a lungul mai multor luni de zile, de la Ministerul Învăţământului din Serbia nu s-a primit nici un răspuns. „Un semn cât de cât încurajator a fost dat în localitatea Cladovo, la şcoala primară unde s-a anunţat că de această problemă se va ocupa Comitetul şcolar din Zajecar”, a precizat preşedinteşe AST. Aleksandar Najdanovic a mai discutat la Strasbourg şi despre subiecte precum mass-media şi biserica. Tânărul medicinist a precizat că românii din Timoc nu beneficiază de presă, în limba maternă, singura agenţie de media care are difuzare doar on line fiind Timocpress, iar în ceea ce priveşte biserica ortodoxă română în Timoc, ea nu este recunoscută de cea sârbă. „Nu avem şcoli în limba română, nu avem presă în limba maternă, nu avem o slujbă în limba noastră. Atâta vrem, nimic mai mult. Să ni se recunoască cele mai elementare drepturi”, a spus Aleksandar Najdanovic, preşedintele AST Craiova.
Marian Jean Marinescu :
„Vă inivit dragi colegi să faceţi o vizită în Timoc”
„M-am bucurat foarte mult că studenţii din Timoc, în parteneriat cu ziarul „Cuvântul Libertăţii” au adus această expoziţie, la Strasbourg. Eu, personal am fost în Timoc şi este o minune ce se întâmplă acolo. Să vezi oameni cum vorbesc româneşte, o limbă română veche, într-adevăr, cu multe cuvinte care îţi încălzesc inima, dar fără să aibă vreodată şcoală. Este extraordinar. Ştiti că în Serbia este un dublu standard. Cei din Voievodina au şcoală, ziar, slujbă în limba română. Cei din Timoc nu au nimic. Sunt numiţi vlahi şi sârbii susţin că vlahii au o altă limbă. Există o lege prin care oamenii pot să ceară limba română, dar din păcate, dacă cer, nu li se dă. Serbia este ţară candidat. Acum, vor trebui să ia nişte măsuri, mai ales că există şi un protocol şi atunci trebuie să-l respecte. S-au făcut mai multe eforturi, în ultima perioadă de timp. S-a deschis un consulat, s-au deschis Porţile de Fier, domnul preşedinte Traian Băsescu a făcut mai multe vizite în Timoc. S-au mai rezolvat nişte lucruri. Pentru noi sprijinirea acestei comunităţi este efectiv o datorie. Nu vrem decât să se vorbească în limba română, nu vrem nici autonomie culturală, nici autonomie teritorială, vrem să-şi păstreze doar credinţa şi sârbii ştiu acest lucru. Mai ales că au Voievodina, unde se respectă aceste drepturi. Vă invit, aşadar, dragi colegi să faceţi o vizită în Timoc, sunt foarte primitori”
Oltenii au fost primiţi cu braţele deschise la CEDO
Studenţii români au vizitat şi una dintre cele mai importante instituţii internaţionale, „Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, fondată în anul 1959. CEDO este un tribunal internaţional competent pentru a statua asupra cererilor individuale sau între state privind încălcările drepturilor enunţate de Convenţia europeană a drepturilor omului. Gazda noastră a fost de acesată dată domnul prof.univ.dr Corneliu Bîrsan, judecătorul României la CEDO, o personalitate în lumea justiţiei, un cadru universitar excepţional, cu o carte de vizită impresionantă care a reuşit să ne cucerească pe loc, cu spiritul didactic, cu căldura dar şi cu optimismul domniei sale. Judecătorul Corneliu Bîrsan ne-a prezentat sediul CEDO, care fiinţează la Strasbourg, în Palatul Drepturilor Omului, clădire cunoscută în întreaga lume, construită în anul 1994 de către arhitectul britanic Lord Richard Rogers. Activitatea Curţii constă în supravegherea respectării drepturilor omului pentru 800 de milioane de cetăţeni din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei care au ratificat Convenţia.
Profitând de ospitalitatea profesorului Bîrsan, la CEDO, i-am solicitat domniei sale şi un scurt interviu, pe care ni l-a acordat cu mare plăcere.
Prof. univ. dr. Corneliu Bîrsan, judecătorul care reprezintă România la CEDO:
„Statele din Est au adus în faţa CEDO un contencios specific şi de masă”
– D-le profesor, vă rugăm frumos să ne spuneţi dacă vin mulţi români cu procese la CEDO?
Sunt foarte mulţi. Pe de o parte, sunt foarte multe procese inadmisibile, în sensul că nu îndeplinesc condiţiile, pentru că există condiţii foarte stricte, în care te poţi adresa CEDO. Sunt suspendate cauzele privitoare la restituirea proprietăţii, pentru că s-a dat un termen Guvernului român să încerce să adune tot ceea ce înseamnă legislaţie în materie şi să asigure aplicarea unitară a ei. Ce se va întâmpla însă nu ştiu. După cum bine aţi văzut sunt persoane care stau în faţa Curţii, în diverse locuri, care stau acolo de luni de zile. Avem şi noi un român, dar văd că astăzi nu este aici, care vine de vreo doi ani, vine cu pancarte, le înşiră, pe ele sunt inscripţionate ceea ce cere el Curţii. Când a început această activitate a lui am solicitat la Grefă să vadă despre ce este vorba. Cererea sa a fost declarată ca inadmisibilă, dar, din păcate, el nu înţelege lucrul acesta.
– Din câţi judecători este format Completul care judecă o cauză ce a ajuns la CEDO?
Fiecare stat membru al Consiliului Europei are un judecător. Că este Rusia, că e Andora, că e Monaco nu are importanță mărimea statului, fiecare are un judecător. Sunt 47 de state în Consiliul Europei, înseamnă că suntem 47 de judecători. Având în vedere faptul că mandatele sunt pe termen, a mai fost şi o demisie, pot să vă spun că la ora actuală Curtea este completă. Formaţiunea de bază este Camera de 7 judecători. Alături de formaţiunea de bază, există formaţiunea de Mare Cameră formată din 17 judecători care judecă cele mai importante cauze, fie cele retrimise în urma deciziei unei Camere sau atunci când o cerere de retrimitere a fost acceptată. Iar cererile mai simple, care din start sunt declarate inadmisibile, se examinează de către judecătorul unic, adică există Complet de judecător unic. Iar cererile care sunt mai simple, chiar admisibile, şi cele inadmisibile, dar care pun ceva probleme sunt judecate de Complet de trei judecători. Aşadar avem Complete de unul, trei, şapte sau 17 judecători.
– Domnule judecător, dar românii sunt mai procesomani decât restul cetăţenilor europeni?
Nu, nu sunt. Francezii, de exemplu, sunt foarte procesomani. Şi nemţii au foarte multe cauze, deşi ei au Curtea Constituţională, care înseamnă o cale de atac, pe care trebuie să o utilizezi ca să ajungi la CEDO.
– Dar cu ce ne evidenţiem noi, statele estice, la Curte? Procesele noastre sunt diferte faţă de ale celorlalte state?
Ceea ce a adus nou prezenţa statelor din Est în faţa Curţii reprezintă un contencios oarecum specific şi de masă, cum ar fi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti la ucraineni, la ruşi, în special. Problemele legate de nerestituirea proprietăţilor, la români, cele mai multe. Celelalte state au rezolvat această problemă de o manieră sau alta. Unele state au spus nu restituim nimic, alte state au spus restituim dar nu în natură, numai în limita unor valori care reprezintă atât din atât. Alte state au spus este treaba noastră ce restituim, Convenţia este un tratat înternaţional în Dreptul Internaţional, iar la o Convenţie poţi să faci rezerve şi atunci au spus noi nu înţelegem să aplicăm dispoziţiile privitoare la apărarea drepturilor de proprietate – Estonia şi atunci s-a închis orice portiţă.
