Cum va fi pusă pe picioare RAT Craiova

Deşi s-a instalat de puţin timp, directorul RAT Craiova, Alin Goga, are un proiect îndrăzneţ pentru redresarea Regiei. Noul manager spune că transportul în comun se află acum într-o stare foarte proastă, dar că lucrurile se pot îndrepta. Regia trebuie controlată mai bine din interior – îndeosebi în privinţa bunurilor de patrimoniu – şi, apoi, se va profita de toate oportunităţile care apar pe piaţă pentru a se aduce bani în plus faţă de subvenţiile date de Primăria Craiova. 

– Au trecut aproape două luni de când aţi fost instalat în funcţie. Aţi reuşit să vă faceţi o imagine exactă despre cum stau lucrurile la RAT Craiova. Sunt probleme grave, aşa cum se spune?

– Astăzi parcul auto este într-o stare foarte proastă. Sunt lucruri care s-au acumulat timp de 22 de ani. A fost o lipsită de investiţii sau o lipsă de viziune, în unele cazuri când decizi să iei nişte maşini second-hand şi nişte mărci nu tocmai în topul viabilităţi. Toate lucrurile acestea se răsfrâng asupra consumurilor materiale mari pe care le are Regia. Se încasează nişte bani din bilete, nişte sume destul de reduse şi nereale comparativ cu numărul de pasageri pe care îl transporţi. În plus, patrimoniul nu este înregistrat, nu sunt reflectate mijloacele fixe. Bunurile din magazii se dau pe nişte simple bonuri de consum. Ori nu este corectă procedura aceasta. Acum se face un inventar. Vreau să ştiu de la ultimul şurub până la cel mai importante lucruri pe care le am în patrimoniul Regiei, pentru ca să nu am surprizele pe care le-am avut, adică să scoată cineva o maşină Bosh de 1.500 de lei din magazie şi să aducă înapoi o maşină de găurit de 60 de lei. Păi, trebuie să aibă un număr de inventar, o scurtă descriere, marca, etc. Sunt lucruri care trebuiesc puse la punct. Un alt handicap îl reprezintă cheltuielile foarte mari cu forţa de muncă. Sunt nişte costuri greu de suport. Se cheltuiesc 3 milioane de euro numai pe salarii.

– O să faceţi modificări şi în schema de personal, adică o să daţi afară din angajaţi?

– Vreau să introduc un cod de etică a managmentului. Am luat un model de la Ministerul de Finanţe, unde am lucrat, şi acolo sunt specificate foarte clar nişte incompatibilităţi. Eu nu pot să fiu directorul în Regie şi să am în subordine fiul, soţia. Niciodată soţia sau soţul nu o să conteste o decizie nelegală pe care o primeşte de la o rudă. Şi nu există un control real şi efectiv. Poate aceste lucruri nu au fost importante, dar eu vreau să le elimin ca să nu mai existe doze de subiectivism în aprecierea deciziilor.

“Epoca războaielor şi a luptelor în interior s-a terminat”

– Tocmai din acest motiv au fost neînţelegeri între foştii directori şi sindicate, care erau mai multe la un moment dat. Cum vă înţelegeţi dumneavoastră cu angajaţii?

– Eu am avut rolul unei pastile efervescente, oamenii sunt deschişi la ideile de nou. Le-am spus că nu sunt deţinătorul adevărului absolut, pot să fac şi propuneri greşite. Nu mă supăr când cineva îmi spune că greşesc şi mă trage de mânecă, dar nici nu pot să stau şi să zic că alţii trebuie să ne rezolve problemele. Prefer să vină la mine cu o idee proastă, pe care să o analizăm, decât să le fie frică să-şi asume răspunderea de a promova o idee bună. Avem o relaţie foarte bună şi cu sindicatul, deocamdată. Intenţionez să facem o societate comună. Eu zic că epoca războaielor şi a luptelor în interior s-a terminat. Nu are rost să dezgropăm în fiecare zi securea războiului. Trebuie să ne gândim cum că colaborăm. Oricum, este o schemă de personal destul de încărcată şi trebuie să găsesc o modalitate să diversific cât mai mult veniturile. Nu putem să trăim doar din vânzarea de bilete şi nu putem să stăm cu mâna întinsă doar la bugetul Primăriei, care are nişte sincope foarte mari în încasări.

– Cum vă gândiţi să procedaţi?

– Trebuie să diversifici gama de servicii pe care vrei să le oferi, să popularizezi serviciile pe care le oferi şi să ieşi din birou în întâmpinarea clienţilor. Multă  lume poate nu ştie că facem ITP-uri pentru maşini şi aş putea să fac pentru toate maşinile pe care municipalitatea sau regiile din subordine le are şi face acest serviciu în altă parte. Aş putea să-l fac eu şi câştigul este în interior. Pentru şcoli, grădiniţe, spitale, căminele de bătrâni, pentru ceilalţi cetăţeni aş putea să ofer aceste servicii la standarde pe care le găsesc în altă parte, dar la un preţ mai bun. Mă gândesc şi la reînfiinţarea şcolii de şofer, de vatman. Ca să pregătesc astăzi un vatman, trimit în altă parte, plus că o foarte mare parte din personal a ajuns la o anumită maturitate, ca să nu spun că sunt spre vârsta pensionării.

– Concret, aţi reuşit să aduceţi şi bani?

– Câştigăm astăzi o sumă de 25.000 de lei pe lună. Nu e mult, nici puţin, dar în mod real aş putea să câştig dublul sumei. Nu vreau să  par lipsit de scrupule, dar scopul meu principal când plec acasă e să cer cât mai puţini bani de la buget şi să fac eu cât mai mulţi bani aici. Nu trebuie să gândesc în mod tradiţionalist, ci într-un mod îndrăzneţ. Toată lumea ştie că facem transport, dar dacă e, la o adică, să fim gata să ne apucăm şi de energia regenerativă. Avem hale, spaţii disponibile şi suntem deschişi la parteneriate. Avem strunguri şi mijloace să oferim anumite produse – tăieri de tablă, confecţionări diverse. Tot ce am găsit prin curte care a putut fi recondiţionat sau casat, nu am stat pe gânduri. Scopul meu e să fac cât mai mulţi bani şi să cumpăr autobuze noi, care să aibă costuri mai scăzute de întreţinere, să avem venituri mai mari de pe urma lor.

“Vom avea parte de civilizaţie”

– Când vor fi cumpărate autobuze noi?

– Facem eforturi pentru înnoirea flotei. Vrem să cumpărăm 50 de autobuze şi 20 de microbuze. Eu am cerut să se poată face accesul uşor şi să nu fie scaune pe ambele părţi astfel încât să aibă un coridor îngust. Luăm şi 50 de autobuze. Acum facem demersurile pentru obţinerea aprobărilor la nivelul Primăriei. Conducerea Primăriei a dat verde acestui proiect, deci suntem în pregătire. Vor fi 50 de autobuze nou-nouţe.

– Vor fi introduse în trafic?

– Nu ştiu de ce ar avea cineva interesul să ţină un parc auto pe margine când e un deficit atât de mare şi oamenii stau câte 20-30 de minute în staţii.

– Renunţaţi la cele vechi sau vor merge în paralel?

– Vom renunţa la toate autobuze vechi româneşti, care au 22 de ani vechime. Se renunţă, se casează şi vor fi autobuze nou-nouţe. Asta e esenţa că vom avea parte de civilizaţie.

– Le vom vedea curând?

– Mă îndoiesc că cineva va avea pe stoc chiar 50 de autobuze. Cel mai devreme vom avea în decembrie vreo 5-10 autobuze. Oricum, sper ca până în martie-aprilie să avem 50 de autobuze noi.

– Modernizaţi şi staţiile?

– Dacă Primăria va înţelege demersul nostru, noi intenţionăm să modernizăm toate staţiile  pentru că şi acolo este vorba de confort. Mă refer inclusiv la staţiile de tramvai, care nu au nici un element de siguranţă. Doamne fereşte, dacă se întâmplă un accident şi un om cade de pe o staţie, pot să am chiar o răspundere penală. Nu vreau să am pe conştiinţă că, din vina mea sau din cauză că nu am făcut nişte lucruri, s-a întâmplat o tragedie.

“Ne vom repara singuri tramvaiele”

– Ce se va întâmpla cu tramvaiele?

– Am semnat un parterneriat cu ADR Sud-Vest Oltenia, cu Universitatea, cu Consiliul Judeţean, Primăria, ca să modernizăm pe bani europeni halele şi depoul de tramvai ca să putem să ni le reparăm singuri. Eventual să integrăm un produs final, un nou tramvai. E o provocare, dar oricum vom ieşi în avantaj pentru că beneficiem de peste 2,5 milioane de euro pentru modernizarea depoului. De asemenea, am fost la Ministerul Dezvoltării şi avem foarte multe veşti bune de acolo. Au acceptat să regândim un pic un proiect tehnic pentru reabilitarea căii de tramvai. Dorim să optimizăm acest proiect pe fonduri europene, ţinând cont că, de data aceasta, specialiştii Regiei au fost ascultaţi. Şi noi am spus că nu ne-a băgat nimeni în seamă prima dată şi au făcut linia de tramvai cum au gândit-o. Modernizarea era o spoială şi nu se întâmpla nimic senzaţional, major. Nu se desfiinţa tot păienjenişul de fire de deasupra, stâlpii rămâneau tot în afara liniei de rulare, în loc să mergi pe soluţia de stâlp în “T”, pe mijlocul căii, aşa cum există peste pasajul suprateran.

– Nu mai cumpărăm tramvaie de la “Astra Vagoane”?

– Am făcut o vizită acolo şi trebuie să fim realişti în ceea ce priveşte bugetul şi posibilităţile municipalităţii. Cel mai ieftin tramvai e între 1,5-1,7 milioane de euro. Gândiţi-vă că ne trebuie 30 de tramvaie, deci ar fi cam 45 de milioane de euro. Nu cred că dispunem de bani aceştia. Din nefericire.

– Ce soartă va avea proiectul de introducere a troleibuzului?

– În opinia mea, dacă se face, trebuie evitate ştrangulările. Un troleibuz are o anumită rigiditate în trafic, trebuie să se ţină de linia lui, de alimentarea cu curent şi, atunci, e clar că ai o bandă ocupată. Trebuie să te gândeşti la eventuale exproprieri, lărgiri, cel puţin de la „Ţărăncuţa” până în Calea Bucureşti.

– Sunt craioveni care se plâng de comportamentul şoferilor …

– Ştiu că şi ei vin obosiţi de la serviciu, mai au şi probleme, dar şi şoferii noştri stau câte 12 ore în traseu şi nu e cel mai uşor loc de muncă. Trebuie să ai atenţie, intervine o anumită oboseală şi trebuie să avem şi înţelegere faţă de ei. Eu însă am ferma convingere că lucrurile acestea se vor îmbunătăţi.