Recidiviştii caută slujbe în construcţii şi agricultură – Din spatele gratiilor, la muncă

0
415

Deţinuţii din cele trei închisori craiovene vor fi ajutaţi să-şi găsească un loc de muncă imediat după eliberarea din închisoare, prin intermediul unui program lansat, ieri, în Bănie, de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Demersul porneşte de la ideea că, în continuare, există o reticenţă a angajatorilor faţă de cei care au fost închişi, iar lipsa unui loc de muncă este, de cele mai multe ori, motivul care determină recidiva.

O misiune deseori dificilă pentru cei care lucrează în penitenciare este aceea de a convinge comunitatea să privească cu alţi ochi persoanele private de libertate pe care le consideră, de regulă, marginea societăţii. Nu de puţine ori s-a întâmplat ca foştii deţinuţi să fie refuzaţi la angajare pentru că, la un moment dat, aceştia au ispăşit o pedeapsă privativă de libertate. Pentru a elimina astfel de prejudecăţi, programul „Viaţa după gratii” cuprinde activităţi de consiliere a deţinuţilor în relaţia cu angajatorii. Totul se va desfăşura în baza unui model preluat din Italia, acolo unde, din câte se pare, foştii deţinuţii sunt trataţi altfel de angajatori.

„La firma pe care o deţin lucrează 50 de foşti şi actuali deţinuţi. Nu există o mare diferenţă între ei şi ceilalţi angajaţi. Condiţia esenţială este ca traseul pe care deţinutul îl urmează în penitenciar să fie cel corect. Să participe la astfel de programe de reintegrare. Eu deţin o societate care se ocupă cu colectarea deşeurilor”, a precizat Antonio Zamberlan, proprietarul unei firme din Treviso, care a participat la întâlnirea de ieri de la Craiova.

Rata de recidivă rămâne destul de mare

Revenind la ceea ce se întâmplă în România, peste două treimi din persoanele private de libertate nu cunosc nicio instituţie care ar putea să le sprijine în momentul în care ies pe porţile penitenciarului. Chiar dacă unul din obiectivele declarate al oricărei închisori este acela de reintegrare în societate a deţinuţilor, rata de recidivă rămâne în continuare destul de ridicată. Asta în ciuda faptului că, potrivit unui studiu recent realizat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, a rezultat o creştere semnificativă a participării deţinuţilor la cursuri de calificare profesională – 14% în 2011, faţă de 3,1% în 2010 şi 2,4% în 2009.

„Din ceea ce s-a discutat cu deţinuţii au fost identificate o serie de calificări pe care aceştia doresc să şi le însuşească. Bineînţeles, pornind de la acest lucru s-a făcut şi un studiu asupra pieţei muncii. Locurile de muncă ar putea fi în construcţii sau în agricultură. De asemenea, au solicitat calificări în domeniul IT şi în confecţii, acolo unde erau femei. Lista rămâne deschisă. Suntem astăzi aici pentru a face o campanie de sensibilizare a angajatorilor, să înţeleagă că integrarea deţinuţilor este foarte importantă”, a declarat Florin Dragomir, manager de proiect în cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Meserii învăţate în închisoare

Reprezentanţii celor trei închisori craiovene s-au arătat interesaţi de proiect chiar dacă în ultimii ani aici s-au mai desfăşurat astfel de programe. La Penitenciarul de Minori şi Tineri din Craiova, spre exemplu, pregătirea profesională a persoanelor private de libertate se realizează atât prin cursurile Şcolii de Arte şi Meserii, cât şi prin cursuri de iniţiere şi calificare, prin intermediul AJOFM Dolj, precum şi prin proiecte cu finanţare europeană. În cadrul penitenciarului a fost amenajat un atelier de ambalaje în care au fost calificate 18 persoane private de liberate. De asemenea, în atelierul de gastronomie şi patiserie au fost instruiţi 14 deţinuţi în meseriile de bucătar, patiser sau pitar. Tot la PMT Craiova au beneficiat de cursuri de iniţiere şi cei care au dorit să se califice în meseriile de zidar, pietrar, tencuitor sau lucrător în tâmplărie. „Ne confruntăm cu o oarecare reticenţă din partea angajatorilor. Este poate cea mai grea etapă de după eliberare. Vorbim şi de această situaţie economică generală care îngreunează demersul nostru. Sunt totuşi care se implică pentru a reduce rata de recidivă”, a explicat Daniel Barbu, purtător de cuvânt al Penitenciarului de Minori şi Tineri din Craiova.