Aproximativ 90% din cultura de porumb şi circa 60% din cea de floarea-soarelui sunt compromise în Dolj. Marii fermieri declară că nu se poate vorbi de profit în anul agricol 2011-2012, în condiţiile în care abia au reuşit să-şi acopere costurile lucrărilor, iar campania agricolă de toamnă bate la uşă. Singura lor posibilitate de a mai reduce nivelul pierderilor este obţinerea certificatelor de forţă majoră. Până acum, Camera de Comerţ şi Industrie Dolj a primit cinci astfel de solicitări din partea proprietarilor de mari exploataţii.
Cifrele privind suprafeţele afectate de seceta prelungită sunt estimative, susţine preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dolj, Costel Iancu. “La cultura de floarea-soarelui, procentul de afectare este de peste 60%, iar la porumb în proporţie de 90%. Realitatea din teren o vom stabili în momentul în care vom recolta aceste culturi. Deocamdată, acestea sunt estimările noastre, ale fermierilor. Cifra exactă o vom afla după strângerea tuturor recoltelor”, spune Iancu, şi el proprietarul unor suprafeţe însemnate de porumb şi floarea-soarelui din judeţ.
În 2002 a fost mai greu
“Cu asemenea procente de calamitare nu se poate scoate investiţia, nici vorbă de aşa ceva. Abia putem acoperi costurile şi, dacă nu ar fi subvenţia la hectar, nu am rămâne cu nimic”, concluzionează acesta. “Sunt şi fermieri care au avut producţie zero anul acesta”, adaugă Costel Iancu. Potrivit acestuia, este imperios necesar ca Guvernul să ia o decizie în sensul declarării Doljului ca zonă calamitată. “Fără aceşti bani putem face investiţii şi pentru anul agricol viitor, dar ne va fi foarte greu. Va trebui să apelăm din nou la credite bancare, la creditul pentru input-uri”, explică acesta.
“Nu pot spune, totuşi, că anul acesta am înregistrat cele mai mari pierderi de când mă ocup de agricultură. Cele mai însemnate au fost în 2002. Din fericire pentru mine, cultura de grâu nu a fost foarte afectată”, mai spune investitorul.
Seceta afectează şi campania de toamnă
Andreas Friedman, un alt mare fermier din Dolj, spune că a finalizat deja lucrările de recoltare, întrucât “seceta cumplită” a grăbit procesul de coacere înainte de vreme. Şi în cazul lui, cifrele sunt dezastruoase, mai ales că şi la păioase a raportat pierderi: “La grâu am înregistrat o producţie cu 40% mai mică, la muştar şi floarea-soarelui cu 70%, iar la porumb cu aproape 90%”. “Per total… un an foarte greu… Şi fără prea multe perspective nici pe viitor. Lucrările de toamnă se desfăşoară în condiţii dificile, de secetă, eforturile financiare se dublează”, afirmă investitorul.
Preţul recunoaşterii calamităţii: 500 de euro
Ambii fermieri declară că intenţionează să depună dosare la instituţiile responsabile pentru a obţine despăgubiri, însă nu îşi pun speranţele că banii vor veni în timp util.
Până ieri, reprezentanţii a cinci firme de profil din judeţ depuseseră actele necesare obţinerii certificatelor de forţă majoră la Camera de Comerţ şi Industrie Dolj. Reprezentanţii instituţiei amintite susţin că numai societăţile pot cere despăgubiri invocând forţa majoră, certificatele eliberate în aceste sens exonerând firmele de răspunderea contractuală. Însă actul cu pricina costă: 500 de euro, plus 2% din valoarea contractelor încheiate.
Dosarul va trebui să conţină, printre altele, avize de la Administraţia Naţională de Meteorologie, care să ateste că a fost o secetă pedologică pe o perioadă îndelungată şi o adeverinţă eliberată de o comisie a primăriei pe raza căreia se află cultura, care să constate suprafaţa calamitată.
Potrivit directorului Agenţiei de Plăţi pentru Intervenţie în Agricultură Dolj, în judeţ sunt înregistraţi peste 200 de fermieri care deţin mai mult de 50 de hectare de teren agricol.
Costel Iancu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dolj: “Producţiile pe care le realizăm în momentul recoltării – deocamdată sunt estimări – trebuie declarate la Direcţia Agricolă. Se face un dosar în vederea obţinerii despăgubirilor. Însă cel care stabileşte dacă o zonă poate fi declarată calamitată sau nu este Guvernul, care ar trebui să dea o hotărâre în acest sens. Decizia finală aparţine Ministerului Agriculturii, care, dacă va reuşi să-şi impună voinţa în Guvern, să fie declarate zone calamitate, atunci fermierii vor putea primi ceva, în baza unei hotărâri guvernamentale. Apoi, în funcţie de producţia rezultată se stabileşte cuantumul despăgubirilor. Din ceea ce ştim până acum, valoarea se ridică undeva între 1.500 şi 2.000 de lei la hectar, atât la floarea-soarelui, cât şi la porumb”.