Alte 20 de persoane din Băileşti, Bârca şi Segarcea au finalizat cursul de IT – operator introducere validare date (aşa cum va sta scris pe diplomele lor) derulat prin intermediul proiectului „Informare şi consiliere profesională în centre urbane mici şi mediul rural”, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 şi implementat de Centrul European pentru Promovarea şi Integrarea Romilor (CEPIR). Vorbim de a doua serie de cursanţi, care, în curând, vor deveni şi Persoane Fizice Autorizate (PFA), tot datorită acestui proiect, derulat de CEPIR în cele trei localităţi doljene, începând cu luna noiembrie 2010. Cursul, considerat unul de iniţiere, s-a derulat pe parcursul unei săptămâni, timp în care au fost parcurse patru module. Pentru unii dintre „elevi” această experienţă a însemnat prima întâlnire cu calculatorul, aşa cum ne-au mărturisit chiar ei.
Se pot considera norocoşi pentru că, împreună cu celelalte 20 de persoane care au urmat cursul de IT în prima serie (9-17 iulie), au fost selectaţi dintr-un număr de 135 de doljeni cu domiciliul în Segarcea, Băileşti şi Bârca, toţi şomeri, beneficiari ai altei serii de cursuri – de data asta de calificare profesională – cu durata de trei luni, organizate pe acelaşi proiect cu finanţare europeană. Astfel, după ce s-au pregătit, teoretic şi practic, pentru a deveni cofetari, confecţioneri textile, agenţi de pază, frizeri, lucrători în cultura plantelor ori instalatori apă-canal, lucrători în construcţii (zidari-pietrari-tencuitori) sau ospătari, obţinând o diplomă recunoscută atât în ţară, cât şi pe plan european, aceste 40 de persoane au „dat piept” acum cu tehnologia secolului al XXI-lea. Aşezaţi în faţa laptopurilor – unii pentru prima oară în viaţă, deoarece veniturile mici şi vârsta au constituit piedici serioase în calea achiziţionării unui calculator ori a deprinderii tainelor lui – timp de mai multe ore pe zi, s-au străduit să fie cât mai atenţi şi… curioşi. Pentru că, dacă vor avea norocul să-şi găsească un loc de muncă în domeniul pentru care s-au calificat prin acest proiect, sunt conştienţi cu toţii că priceperea de a lucra cu calculatorul nu poate fi decât un avantaj.
Cine-i harnic şi învaţă are înc-o şansă în viaţă
„Având în vedere că acest curs nu s-a desfăşurat în localitatea de domiciliu, cum s-a întâmplat la cursurile de calificare profesională, toată lumea a avut cazarea şi masa asigurate la un hotel din Craiova, prin intermediul proiectului. Tot acolo au avut loc şi cursurile, cele 20 de persoane beneficiind de toate condiţiile şi dotările necesare. Mai vreau să menţionez că selecţia participanţilor la acest curs de IT, pentru ambele serii, am făcut-o noi, echipa de proiect, în funcţie de mai multe criterii, dar vă spun sincer că am ţinut cont, în principal, de seriozitatea dovedită pe parcursul celor trei luni cât au durat cursurile de calificare profesională. Pentru că am considerat că un om care vrea cu adevărat să înveţe o meserie şi demonstrează lucrul acesta prin atitudinea sa la cursuri merită să primească încă o şansă”, a precizat Mirela Sandu, vicepreşedinte CEPIR şi manager al proiectului.
Cursanţii au avut parte de mai multe surprize
Deşi au două diplome în buzunar – cea de calificare profesională într-o meserie cerută pe piaţa muncii şi aceea de operator introducere validare date – plus 1.200 de lei în cont, primiţi drept subvenţie la finalizarea cursurilor de calificare profesională, şi un rând de echipament, corespunzător meseriei pentru care s-au calificat, care le-a fost oferit, de asemenea, gratuit, surprizele nu s-au terminat pentru aceste 40 de persoane. „Ne-am angajat, tot prin proiectul „Informare şi consiliere profesională în centre urbane mici şi mediul rural”, să-i ajutăm pe aceşti oameni să se autorizeze ca Persoane Fizice Autorizate, pe scurt PFA, pentru a-şi putea deschide o mică afacere în domeniul pentru care au obţinut certificatul de calificare profesională. În felul acesta, ne-am gândit noi, au o şansă în plus în caz că nu-şi găsesc loc de muncă”, a precizat managerul proiectului.
Nu credea că mai are cineva răbdare să-l înveţe IT la 47 de ani
Aurel Laurenţiu Marius, din Segarcea, este unul dintre cei 20 de cursanţi din a doua serie. Are 39 de ani şi e fără serviciu. Dacă îl întrebi din ce trăieşte îţi spune că venitul lui e zero. S-a bucurat când a fost selectat pentru cursul de lucrător în cultura plantelor, pentru că aşa a aflat cum poţi face agricultură cu cap, iar acum, cu cunoştinţele dobândite despre calculator, spune că a început să vadă mai bine ce oportunităţi are să facă ceva util cu viaţa lui. Pentru Mitroi Viorel, tot din Segarcea, fiecare zi e o luptă. La cei 47 de ani ai lui trăieşte, împreună cu soţia şi copilul minor, din alocaţia de 42 de lei a copilului. Mai lucrează pe ici, pe colo, dar numai ca necalificat. Datorită proiectului implementat de CEPIR are, acum, o diplomă de zidar-pietrar-tencuitor, cu care speră să-şi poată găsi mai uşor de lucru. Lucrul cu calculatorul i s-a părut mai mult un vis frumos şi nu se gândea că, la vârsta lui, o să mai vrea cineva să-l înveţe. Tocmai de aceea s-a străduit să fie cât mai atent şi să „prindă” cât de mult posibil.
Diploma de operator introducere validare date, motiv de mândrie
Tot din Segarcea e şi Istrate Dumitru. Are 39 de ani şi 4 copii minori. Trăiesc toţi dintr-un venit de 164 de lei, numai ei ştiu cum. Ca şi Mitroi Viorel, s-a orientat spre cursul de zidar-pietrar-tencuitor, gândindu-se că se găseşte mai repede ceva de lucru. I-a plăcut mult şi la cursul de calculatoare, pentru că, spune el, o lume întreagă ţi se deschide în faţa ochilor. Hristea Daniel are 33 de ani, adică e în puterea muncii, dacă ar avea ce munci. A terminat tot cursul de zidar-pietrar-tencuitor, iar acum şi pe cel de IT. Speră ca, odată ce se va înregistra ca PFA, să poată începe şi o mică afacere, pentru ca venitul de zero lei de acum să înceapă… „să mai crească puţin”. Badea Viorel, de 36 de ani, tot din Segarcea, are trei copii minori în întreţinere şi, datorită lor, şi un venit de… 126 de lei – alocaţiile de stat. Când a început cursul de IT s-a bucurat ca un copil, pentru că e lesne de dedus că situaţia materială nu i-a permis să-şi cumpere un calculator. Căldăraru Ilie e din Bârca, are 44 de ani şi a terminat cursul de instalator apă-canal. Are doi copii minori şi trăiesc din 200 de lei pe lună patru persoane. Cum nu prea sunt mulţi instalatori în comuna lui, se gândeşte că nu va trece mult şi îşi va găsi de lucru. Pe calculator ne-a spus că a mai lucrat, dar nu se pricepe prea bine, că n-a avut cine să-i explice. Acum, diploma de operator introducere validare date e un mare motiv de mândrie.
Cursul a avut 4 module
Lectoriţele Popescu Cristina Anduşa şi Popescu Cristina ne-au mărturisit că au rămas sincer impresionate de cât de „receptivi” şi „dornici să înveţe” s-au arătat cei 20 de „elevi”, în ciuda faptului că, aşa cum am spus, unii au trecut de vârsta la care lucrul cu calculatorul este floare la ureche. Cel mai mult le-a plăcut curiozitatea lor şi faptul că nu chiulesc. „Plecând de la ideea că, oricât de nerăbdător ai fi să îţi însuşeşti cunoştinţe noi, intervine plictiseala când vorbim de şapte ore, zilnic, de curs, am încercat să facem lucrurile mai interesante şi am combinat teoria cu practica. Am început prin a face o evaluare a nivelului de pregătire al fiecărui cursant în parte, ca să ştim cum stăm, după care am început să lucrăm diferenţiat, astfel încât, la final, toată lumea să-şi fi însuşit noţiunile predate”, a explicat una din lectoriţe.
Programa acestui curs prevede studiul a patru module: componentele sistemului de calcul şi noţiuni generale, sistemul de operare Windows XP şi două programe – Word, pentru editare de texte, şi Excel, pentru calcul tabelar. „Pe lângă acestea, noi am predat, în plus, şi alte programe cum ar fi, de exemplu, Power Point, pentru că am vrut să-i învăţăm să-şi facă tot felul de prezentări pe care, apoi, să le pună pe diverse siteuri cu locuri de muncă şi, astfel, să-şi crească şansele de angajare. Au fost foarte încântaţi şi interesaţi de treburile acestea, nu le venea să creadă ce pot face”, a completat cealaltă lectoriţă.
