Vestea că vaccinarea elevilor va trece din responsabilitatea medicilor şcolari în cea a medicilor de familie a stârnit reacţii de dezaprobare atât din partea doctorilor, cât şi a părinţilor. Aceştia se tem că, în noile condiţii, numărul celor imunizaţi s-ar putea diminua considerabil, iar odată cu această tendinţă riscul de îmbolnăvire şi de apariţie a unor epidemii ar putea creşte. Pentru a preîntâmpina o astfel de situaţie, medicii de familie au purtat încă o rundă de negocieri cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii în speranţa că vor convinge autorităţile să revină asupra deciziei.
Debutul anului şcolar ar putea aduce ca noutate trecerea vaccinării elevilor din învăţământul primar şi gimnazial din responsabilitatea medicilor şcolari în cea a medicilor de familie. O hotărâre în acest sens a fost luată de Comisia de Vaccinologie din cadrul Ministerului Sănătăţii pe data de 1 iulie, urmând ca primele imunizări care să ţină cont de noile prevederi să se facă în toamnă.
Autorităţile şi-au motivat decizia invocând statisticile alarmante, potrivit cărora rata de vaccinare în şcoli nu atinge nici măcar 70% din numărul total al celor care ar trebui imunizaţi. Asta deşi, conform Programului Naţional de Imunizare, pentru a preveni apariţia unor afecţiuni sau, şi mai grav, a unor epidemii, în România, vaccinarea pentru anumite boli este obligatorie şi gratuită. În plus, responsabilii din Sănătate îşi argumentează decizia şi prin faptul că vaccinările, cel puţin în localităţile din mediul rural, le reveneau oricum medicilor de familie, doar în oraşe această responsabilitate fiind atribuită medicilor şcolari.
Medicii de familie aşteaptă un răspuns de la autorităţi
De partea cealaltă, medicii de familie nu agreează un astfel de transfer pentru că, în opinia lor, există riscul ca tot mai mulţi copii şi adolescenţi să rămână nevaccinaţi. Nu există nicio modalitate de a-i obliga să vină la cabinetele medicilor de familie, iar implicaţiile de mai târziu, în condiţiile în care nu vor fi imunizaţi, ar putea fi unele extrem de grave pentru sănătatea lor. Pentru a împiedica apariţia unor astfel de disfuncţionalităţi, medicii au purtat discuţii cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii în legătură cu posibilitatea de a reveni asupra deciziei care a stârnit atâtea nemulţumiri. În aceste condiţii, chiar dacă a mai rămas puţin timp până la începutul anului şcolar, oficialii din minister nu exclud o revenire asupra ordinului care mută vaccinarea din şcoală la medicul de familie
„În primul rând, trebuie menţionat că au existat nişte discuţii cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii pe parcursul cărora le-am explicat că sunt anumite riscuri. Nu este o decizie normală. E mult mai uşor să se facă vaccinarea în şcoală decât să trimiţi copiii la cabinetul medicului de familie. În plus, mai există şi impedimentul că, odată ajunşi acolo, pot fi nevoiţi să aştepte la coadă. Sunt şi urgenţe care trebuie rezolvate cu prioritate. În aceste condiţii, acoperirea vaccinală ar putea scădea dramatic. Iar pericolul este că pot să apară o serie de boli grave ţinute sub control până acum tocmai datorită imunizărilor care s-au făcut până acum. Un bun exemplu este poliomielita. Aşteptăm un răspuns din partea Ministerului Sănătăţii şi sperăm ca vaccinarea să intre tot în atribuţiile medicilor şcolari, aşa cum a fost până acum. Noi avem speranţe că aşa se va întâmpla”, a declarat dr. Mirela Profir, preşedintele Patronatului Medicilor de Familie din Judeţul Dolj.
Trei campanii de vaccinare ar putea trece în sarcina medicilor de familie
Pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial, imunizarea obligatorie se face la vârstele de 7, 9 şi 14 ani. Astfel, pe listă de vaccinuri se regăsesc vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion, care se face la şapte ani – în clasa I, vaccinul polio-inactivat, care se face la 9 ani – în clasa a III-a şi vaccinul diftero-tetanic pediatric pentru adulţi, care se face la 14 ani – în clasa a VIII-a. În lipsa imunizării, medicii vorbesc de efecte care pot fi catastrofale. Spre exemplu, o fată care nu este vaccinată antirubeolic şi face boala în timpul sarcinii riscă să nască un copil cu malformaţii.
