Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedinte al Grupului Popular European, după ce a luat pulsul la Bruxelles, a discutat cu noi despre şansele România de aderare la spaţiul Schengen, de anul acesta, despre măsurile care ar trebui luate în vedere recredibilizării ţării noastre, dar şi despre proiectele şi ideile comune, în jurul cărora poporul român ar putea să se coaguleze.
– Având în vedere modul cum a fost receptată situaţia politică internă destul de tensionată din ultimele luni, este foarte important să ne spuneţi în ce stadiu ne aflăm astăzi cu intrarea în spaţiul Schengen, pentru că este un obiectiv prioritar pentru politica noastră externă. Ce se discută la Bruxelles? Şi cum comentaţi poziţiile ferme ale oficialilor germani care au dat ca sigur eşecul în negocierile pentru aderarea la Schengen?
– Din păcate, cred că nu vom adera la Schengen în 2012. Eforturile depuse în ultimii ani vor fi irosite din nou. Devierile de la regulile democraţiei, de la valorile europene, de la statul de drept, care au avut loc în ultima lună, raportul MCV defavorabil vor fi utilizate ca argumente în sprijinul amânării şi, ceea ce este cel mai dezamăgitor, nu vom avea argumente să le combatem. Indiferent de derularea viitoare a situaţiei politice în România, în ceea ce priveşte Schengen, va fi aceeaşi opinie de amânare. Chiar dacă se ştie foarte bine cine a provocat aceste devieri, imaginea se atribuie, din păcate, pe ansamblu României şi este una negativă. Poziţiile oficialilor din UE sunt bazate pe analiza foarte rece a evenimentelor, de aceea sunt foarte ferme şi foarte greu de schimbat. Va trebui să aşteptăm mult să se schimbe această imagine şi va trebui să aducem mult mai multe dovezi decât până acum în sprijinul demersului nostru şi mai ales în ceea ce priveşte ireversibilitatea reformelor. S-a văzut că în câteva zile s-a năruit ce s-a construit în 22 de ani. În viitor va trebui să demonstrăm că nu se poate repeta o astfel de abordare politică.
Cancelarii Germaniei, indiferent de familia lor politică, au fost profund europeni
– Legat de acest aspect am putea să vorbim despre ce reprezintă, de fapt, astăzi Germania pentru UE şi, implicit, despre ce reprezintă Angela Merkel pentru această construcţie…
– Germania este, ca prima economie din UE, inima Uniunii. Când ne referim la Angela Merkel trebuie să ştim că ne referim la Cancelarul Germaniei, nu la persoana Merkel. Germania şi Franţa au construit UE. Toţi cancelarii Germaniei, indiferent de familia lor politică, au fost profund europeni. Angela Merkel continuă această tradiţie. Criza prin care trece tot globul a afectat şi Uniunea Europeană. Germania a fost statul membru care a susţinut legislaţia europeană de combatere a efectelor crizei şi de prevenire în viitor a unor astfel de situaţii, chiar dacă Statele Membre trebuie să renunţe la o parte din suveranitate. Cancelarul Merkel a promovat în Consiliul European, împreună cu alţi şefi de state, această poziţie, chiar dacă opinia publică din Germania nu a fost în totalitate de acord. Este o atitudine care arată spiritul european. Acest spirit înseamnă şi păstrarea şi respectarea valorilor neuropene, ale democraţiei şi statului de drept. Nu există colonii în UE, nu există amestec în afacerile interne, există respect, respectarea regulilor europene, solidaritate. Vrem să facem parte din acest grup, trebuie să respectăm ceea ce ne-am angajat la aderare. Cine nu înţelege acest lucru nu are ce să caute la conducerea unui stat membru al UE.
– Pentru că sunteţi considerat un europarlamentar cu o poziţie echilibrată, aş vrea să vă întreb cum credeţi că va arăta Raportul MCV (Mecanismul pentru Cooperarea şi Verificare pe Justiţie) la finele acestui an şi cât va influenţa de mult decizia oficialilor europeni în demersul ţării noastre de aderare la spaţiul Scheghen.
– Cred ca Raportul MCV la sfârşitul anului va fi mai rău decât cel preliminar, prezentat luna trecută. Raportul pe MCV din iulie a precizat clar problemele existente şi, cu toate acestea, lucrurile au mers înspre mai rău. Nu ne putem aştepta la ceva pozitiv.
„Situaţia populaţiei este în continuă mişcare”
– Să revenim în România. Aţi fost prefect, unul apreciat chiar şi de opoziţie. Este posibil ca pe aceste controversate liste să apară persoane, de ordinul milioanelor, care nu ar avea drept de vot. Cât de riscantă este această afirmaţie, unde aruncă România?
– Eu nu am auzit până acum ca un guvern, prin măsurile pe care le promovează, să recunoască indirect că ţara pe care o conduce, şi nu prima oară, o ţară membră UE şi NATO, nu are administraţie sau are una nereformată complet. Eu nu am auzit până acum de un guvern care să desconsidere propriii funcţionari. Gândiţi-vă ce crede administraţia europeană despre datele pe care România le-a trimis până acum, dacă propriul guvern nu crede în ele. După părerea acestui guvern, nu se ştie câţi minori avem, câţi decedaţi avem, câţi s-au căsătorit în ultima vreme, câte persoane stau într-o casă, câte acte de identitate expirate avem. Dacă ne uitam la ceea ce cere Guvernul prin acel “memorandum”, singura concluzie pe care poţi să o tragi este ca toţi funcţionarii implicaţi, inclusiv şefii mai mari sau mai mici, trebuie să îşi dea demisia, pentru ca au luat salariul de pomană.
– Şi totuşi cum stau lucrurile în realitate, în opinia dumneavoastră?
– Realitatea este alta. Toate aceste date se ştiu, există probabil mici erori. Situaţia populaţiei este în continuă mişcare, dar aceste erori nu pot să schimbe rezultatul. Curios este că între punctele pe care le numără guvernul nu se regăseşte unul care cred eu că este important: numărul celor care au depăşit 18 ani şi nu au acte de identitate. Ştim foarte bine că sunt mulţi. Pe aceştia nu îi caută guvernul pentru că măreşte numărul persoanelor din lista permanentă. Rezultatul acestei acţiuni este înrăutăţirea imaginii României, irosirea de resurse ale statului şi nu schimbă rezultatul decât dacă se falsifică date. Eu sunt convins ca primarii, secretarii şi toţi cei care lucrează în domeniul evidentei populaţiei îşi vor respecta statutul şi vor răspunde, în primul rând, în limita atribuţiilor pe care le au şi, apoi, cel mai important: corect.
„Un român rămâne român oriunde trăieşte”
– Cum stăm cu cetăţenii români de dincolo de graniţele ţării?
– Un român rămâne român oriunde trăieşte. Drepturile sale rămân aceleaşi atât timp cât nu a pierdut sau schimbat cetăţenia română. Este un semn de dispreţ intenţia de a fi scoşi de pe listele permanente şi îl putem lua şi ca un îndemn să uite de ţara lor, ceea ce eu ştiu că nu o vor face. Mă gândesc la toţi cei care muncesc în altă ţară şi trimit bani acasă, mă gândesc la studenţii din universităţile din toată lumea, pe care toţi politicienii îi vor înapoi acasă, dar acum i-ar vrea scoşi de pe lista de vot. Mă întreb unde mă va încadra Primăria Craiova pe mine?! Eu stau la Parlamentul European, în medie patru zile şi jumătate pe săptămână, 45 de săptămâni într-un an. E posibil, la cum văd că se gândeşte, să mă scoată de pe listă. Este absurd ce se încearcă. Cetăţenii români, indiferent unde locuiesc, trebuie să fie pe listele electorale.
– Care credeţi că va fi decizia CCR? Va reuşi poporul român să se coaguleze după acest referendum. Mă gândesc la un proiect naţional comun… să ne unească pe toţi…
– Eu sper că decizia Curţii se va baza, aşa cum este normal, pe legalitate. Poporul român va fi unit dacă politicienii îl vor lăsa în pace. Există politicieni care, din lipsă de alte argumente, utilizează populismul, neadevărul, dezbinarea. Dacă vrem să avem un viitor mai bun, trebuie să se renunţe la astfel de abordări sau românii să se obişnuiască să nu ia în seama aceşti politicieni. Proiectul naţional comun nu poate fi decât dezvoltarea, păstrarea statutului de membru UE şi NATO, respectarea valorilor naţionale şi europene.
PDL Dolj va susţine doar hotărârile de la centru
– Cum comentaţi iniţiativa lui MRU de a uni toate forţele de dreapta? Est nevoie de o astfel de alternativă? PDL Dolj, organizaţie pe care o conduceţi în acest moment, va avea o poziţie separată sau se va alinia?
– Sunt convins că se va găsi o formulă de coagulare a forţelor politice de dreapta. Este nevoie de această forţa politică în România. Organizaţia Dolj va sprijini decizia PDL în acest sens.
– Mâine (n.r. – astăzi) va fi ziua dumneavoastră de naştere… Vă urăm şi noi, pe această cale, multă sănătate şi putere de muncă! În acest context, ce speraţi să primiţi de la familie şi prieteni?
– Urări de sănătate!
