Fost ambasador şters al României în Islanda şi Danemarca, apoi banal ministru al Culturii, actualmente deputat PDL, Theodor Paleologu se bagă singur în seamă, anunţându-şi intenţia de a intra în cursa pentru şefia partidului, „cu derogare”, alături de Emil Boc şi Vasile Blaga. Aceştia din urmă împărţind practic partidul în două tabere, în perspectiva Convenţiei Naţionale din 14 mai a.c. De partea actualului preşedinte al PDL, Emil Boc, s-au poziţionat deja Roberta Anastase, Theodor Stolojan, Raluca Turcan, Teodor Baconschi, Valeriu Stoica, Anca Boagiu, Gheorghe Flutur, Ioan Oltean, ultimii doi după ce semnaseră mai întâi pe lista de susţinători a lui Vasile Blaga. Pentru susţinerea acestuia nu-şi ascund simpatiile Radu Berceanu, Adriean Videanu, Cezar Preda, Sorin Frunzăverde, Cristian Boureanu şi Traian Ungureanu. Rămâne de văzut cum se vor aşeza „reformiştii” Monica Macovei, Sever Voinescu şi Cristian Preda. Ce caută atunci în această consistentă confruntare Theodor Paleologu, reiterăm fost ambasador al României la Copenhaga şi Rejkavik? Când simplul anunţ al înscrierii sale în competiţie a stârnit zâmbete de compasiune, fiind creditat cu zero şanse. De fapt, Theodor Paleologu, după ce a debitat mai multe trasnăi, de-a lungul timpului, ultima dintre ele fiind propunerea de a scoate din denumirea reşedinţei judeţului Mehedinţi, a numelui „Severin” pentru posibila legătură care s-ar putea face cu eurodeputatul Adrian Severin, are pretenţii elitiste. Nu excludem ca Theodor Paleologu, beneficiarul unei derogări de vechime în partid, să execute o comandă politică, motiv pentru care şi-a dat cu părerea despre societatea civilă, demolarea monumentelor istorice din centrul Bucureştiului şi Roşia Montană. Ceea ce surprinde este dezinvoltura sa, în orice împrejurare, deloc inhibat de faptul că este totuşi fiul lui Alexandru Paleologu, care l-a turnat cu îndârjire pe scriitorul dizident Dorin Tudoran, potrivit precizărilor Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Statului. Ori dacă „papa”, „conu Alecu”, sifona în interes naţional la Securitate, la categoria „turnători fruntaşi”, cu o biografie polizată şi reetichetată de mare democrat, fiul acestuia poate încerca acelaşi lucru pe la ambasade, conform practicii instituite şi asta fireşte în numele anticomunismului propovăduit. Dar la PDL se poartă lipsa de jenă. Este chiar de bon-ton. O demonstrază consilierul local municipal Edmond Tălmăcean, într-un filmuleţ postat pe site-ul Antenei 3. Până la urmă, candidatura lui Theodor Paleologu a avut loc mai mult sub semnul sloganului olimpic „important este să participi”, sugerând un tupeu în inflaţie. Peisajul nu este deloc ademenitor, aducând vag a cimitir politic. Şi nici nu contează prea mult, până la urmă, cine va conduce PDL. Fie Emil Boc, fie Vasile Blaga, care a invocat necesitatea unei „ruperi de ritm”, mesajul este cam acelaş: „Ne-am sacrificat pentru a scoate ţara din criză, am condus bine, nimic din ceea ce am făcut nu este greşit”. Şi Boc şi Blaga clamează propagandistic că reprezintă un partid de dreapta, singurul de pe scena politică, că guvernarea a fost corectă, s-a făcut ceea ce trebuia, şi trebuie câştigate şi alegerile de anul viitor. Fără a recunoaşte că populaţia a fost expusă la o eroziune economică şi socială fără precedent, neacceptând că s-a comunicat haotic şi s-au făcut multe greşeli, cu preţul plătit de populaţie, cei din PDL nu au cum recupera prea mult din deficitul de imagine acumulat. Victoria oricărei tabere va contabiliza pierderea alegerilor următoare. Singura variantă câştigătoare pentru Traian Băsescu este ca războiul din PDL să se stingă rapid, taberele să se împace şi să-şi împartă rapid ce se mai poate împărţi şi împreună să se concentreze pentru blocarea ascensiunii USL. Deloc imposibilă acestă variantă, devine, cu fiecare zi tot mai improbabilă. Dihonia nu se va stinge uşor, iar în ceea ce priveşte pe Theodor Paleologu acesta rămâne un fluture primăvăratic, surprins de o „marea pleaşcă” a fenomenelor meteo neanticipate.
