Împărţirea pe categorii a spitalelor în judeţul Dolj provoacă îngrijorare, după ce, în mod surprinzător, cea mai mare unitate spitalicească din Oltenia – Spitalul Judeţean din Craiova – a fost clasificată la o primă evaluare doar în categoria a patra de competenţe din cinci posibile, în acelaşi rând cu unităţi medicale mult mai mici din judeţ.
În prezent, conform unei evaluări preliminare realizate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj, nici unul dintre spitalele din judeţ nu ar reuşi să urce mai sus de treapta a patra a nivelului de competenţe. La ora actuală, Spitalul Municipal „Filantropia” din Craiova se regăseşte în categoria a patra, la fel ca Spitalul din Băileşti, Spitalul din Calafat, Spitalul din Filiaşi sau cel de la Segarcea. De asemenea, Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş” şi cel de Neuropsihiatrie, ambele din Craiova, sunt categorisite 2M (monospecialitate) în timp ce Spitalul Leamna şi Spitalul Poiana Mare sunt în categoria a cincea.
Nici Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova nu se găseşte pe o poziţie foarte bună. A patra categorie nu este deloc ceea ce şi-a propus conducerea unităţii sanitare, managerul, conf. univ. dr. Florin Petrescu, anunţând, ieri, că îşi doreşte în scurt timp să ducă unitatea sanitară în prima categorie. „Spitalul Judeţean dispune de o paletă de activităţi medicale de înaltă performanţă, drept pentru care ţinta noastră este aceea de a ajunge în prima categorie. În nici un caz în cea de-a patra. Nu putem să ne comparăm cu spitalele mici din judeţ, fie şi numai luând în calcul toată aparatura de care dispunem: RMN, accelerator liniar, cobaltron, tomograf şi altele. Cu adăugarea unor specialităţi precum boli infecţioase sau pneumologie, care nu au fost incluse până acum pentru că sunt asigurate de alte spitale, sunt sigur că vom reuşi”, a declarat conf. univ. dr. Florin Petrescu, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova.
Până pe 1 iunie a.c. spitalele pot schimba categoriile
Vestea bună e că împărţirea pe categorii nu a fost încă definitivată, până pe data de 1 iunie a.c. fiecare unitate sanitară având posibilitatea de se reorganiza astfel încât să îndeplinească indicatorii ceruţi într-o categorie cât mai bună.
Clasificarea se face în funcţie de structura spitalului, adică numărul de secţii, tipul acestora, în funcţie de compartimente sau de cabinetele din ambulatoriu. De asemenea, se ţine cont de resursele umane – medici şi asistenţi medicali, resursele materiale şi de dotarea cu aparatură medicală a unităţii sanitare. „Până la urmă clasificarea spitalelor se face în funcţie de tipul şi calitatea serviciilor medicale. Noi am făcut o simulare şi ştim fiecare spital unde se încadrează, dar şi ce trebuie să facă pentru a se clasa mai bine. Am sensibilizat şi managerii, dar şi autorităţile care administrează aceste spitale. Activitatea aceasta va dura o lună, maximum două, pentru că, începând cu data de 1 iunie a.c., spitalele vor intra în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate. Clasificarea este importantă pentru că se ţine seama şi la finanţare de lucrul acesta. În momentul de faţă, după spusele ministrului Sănătăţii nu există nici un spital de categoria întâi în ţară. Aceste categorii pot fi schimbate printr-o serie de măsuri care pot fi luate de manageri şi autorităţile locale”, a precizat dr. Ştefan Popescu, purtător de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Dolj.
Cinci categorii, în funcţie de nivelul de competenţe
Ministerul Sănătăţii a hotărât clasificarea spitalelor în cinci categorii. În prima vor fi incluse unităţile sanitare cu nivel de competenţă foarte înalt, spitale care asigură asistenţa medicală la nivel regional, deservind populaţia judeţului din aria sa administrativ-teritorială, precum şi din alte judeţe, cu cel mai înalt nivel de dotare, dar şi cu o încadrare a resurselor umane care să asigure furnizarea serviciilor medicale cu grad de complexitate foarte înalt.
Din categoria a doua vor face parte unităţile medicale cu nivel de competenţă înalt, spitale care deservesc populaţia judeţului respectiv, precum şi din judeţele vecine, care să dispună de aparatură şi cadre medicale pregătite, astfel încât să ofere şi servicii medicale cu grad mare de complexitate.
Cele din categoria a treia sunt spitalele care au un nivel de competenţe mediu, mai exact unităţi care deservesc populaţia judeţului unde îşi are sediul şi, doar prin excepţie, din judeţele limitrofe. Şi afecţiunile tratate în astfel de centre vor avea un grad mediu de complexitate.
Spitalele cu un nivel de competenţă mai scăzut vor fi incluse în cea de-a patra categorie. Sunt unităţile sanitare care deservesc populaţia pe o arie relativ redusă, pentru afecţiuni cu grad mic de complexitate.
În final, conform clasificării, din ultima categorie, cea de-a cincea, vor face parte spitalele cu nivel de competenţă limitat. Este vorba de instituţiile medicale care asigură, după caz, servicii medicale precum îngrijirea bolnavilor cronici, servicii medicale într-o singură specialitate sau servicii paleative.
