EPPO: Sfârşit de mandat pentru procurorul-şef

Astăzi, 30 octombrie, se încheie mandatul de 7 ani al Laurei Codruţa Koveşi, în funcţia de şefă a EPPO. Va fi înlocuită de procurorul german Andres Ritter. „Politico” i-a oferit spaţiu pentru un interviu, destul de „cumsecade”, în care n-a făcut altceva decât să se jeluiască, îngrijorată că EPPO „va fi ucis cu blândeţe pentru că-şi face treaba”. Sintagma nefericită „îşi face treaba”, un clişeu deloc simpatic, n-a fost scoasă din repertoriu, dar nu asta are relevanţă. Ci faptul că, Laura Codruţa Koveşi numită în funcţia deţinută timp de 7 ani, în urma unui aranjament cu Parisul (Emmanuel Macron a retras candidatura procurorului Jean Francois Bohert, pe care l-a numit în fruntea Parchetului Financiar) rămâne convinsă că „deşi nu am reuşit în toate privinţele, nimeni nu poate contesta că am făcut o treabă bună”. Laura Codruţa Koveşi şi-a început activitatea la 1 iunie 2021 cu misiunea investigării infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE (fraude care implică fonduri UE, corupţie transfrontalieră şi alte infracţiuni legate inextricabil de acestea, TVA). În cadrul interviului care a avut loc în sistem video din biroul său din Luxemburg, Koveşi a avut referiri la interacţiunile sale cu instituţiile UE, problema subvenţiilor agricole din Grecia, ancheta botezată OPEKCEPZ, în cadrul căreia s-a cerut ridicarea imunităţii la 11 parlamentari, dar doar 4 au fost finalmente trimişi în instanţă. Reproşuri nu puţine au venit de la Budapesta. Principala provocare EPPO rămâne revizuirea regulamentului. Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în 2021, la 3602, la sfârşitul anului 2025. Nevoia de resursă umană se face resimţită, prin deficitul de circa 40 de procurori pentru care nu există finanţare. Toţi procurorii europeni sunt independenţi şi agenda lor nu se bazează pe nici o campanie electorală, susţine fosta şefă EPPO. Revenirea Laurei Codruţa Koveşi în ţară e privită cu reţinere sau oricum fără mare bunăvoinţă, pentru isprăvile din „epoca de aur” (2013-2018), deloc trecute în uitare. Însă ceea ce trebuie să i se recunoască este faptul că înfiinţarea unei insituţii, precum EPPO, n-a fost o bagatelă şi în această privinţă o anumită autoevaluare îşi are îndreptăţirea ei. Datorită EPPO, nivelul de detectare a crescut în majoritatea statelor membre, protecţia fondurilor europene, de asemenea. Întrebată de PfizerGate, Laura Koveşi a dat un răspuns simplu, deloc convingător: „nu voi comenta nimic despre investigaţii specifice”. Paradoxal, în Olanda chiar a început un proces civil de daune contra, între alţii Albert Bourla (CEO-ul Pfizer) deţinătorul mesajelor secrete trimise de Ursula von der Leyen pentru a negocia un contract de vaccinuri de 35 de miliarde de euro. Cu siguranţă însă, că revenită „acasă” Laurei Codruţa Koveşi îi este rezervată o bună… poziţionare. Care va genera cu siguranţă nelipsitele comentarii învolburate.