Un răspuns „în oglindă” la expulzarea consului rus

Purtătoarea de cuvând a ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, după expulzarea consulului general rus, la Constanţa, Andrei Kosilin, considerat persona non-grata, cu avizul de funcţionare al instituţiei retras, a reiterat mecanic acelaşi discurs: „Acţiunile neprietenoase ale autorităţilor române nu vor rămâne desigur fără răspuns. Măsurile specifice vor fi anunţate ulterior”. Plecarea consulului Rusiei, Andrei Kosilin, a avut loc după decizia CSAT luată ca urmare a incidentului cu drona de la Galaţi. Consiliul de securitate al ONU reunit în sesiune specială la solicitarea României, a prilejuit exprimarea a 56 de voturi împotriva Rusiei. Zborul dronei ruseşti care s-a prăbuşit într-o clădire rezidenţială a fost văzut ca un semnal al unei noi escaladări a teritoriului şi un alt pas către războiul dintre Rusia şi Europa. Deşi dacă a arătat ceva, scrie Strana.ua, a fost reticenţa europenilor de a lupta direct împotriva Rusiei. Nicuşor Dan, prin explicaţia oferită, conform aceleiaşi publicaţii ucrainiene, a făcut tot ce a putut pentru a dezescalada situaţia, susţinând că drona a intrat în România din cauza interferenţei apărării aeriene ucrainiene. Ucraina şi-a asumat riscul devierii traiectiriei dronei care a intrat în România în circumstanţe de acum cunoscute. Cu alte cuvinte într-o astfel de logică atacul a fost neintenţionat. La Kiev mulţi acuză pe europeni de laşitate pe motivul reacţiei lor blânde la zborul dronei ruseşti. Teoria conform căreia drona rusească a ajuns accidental în România, deşi avea altă ţintă pe teritoriul Ucrainei pare complet plauzibilă. În mod similar drone ucrainiene ajung rătăcite în statele baltice. Dacă atacurile ruseşti asupra Europei vor avea ţinte clare reacţia va fi diferită. Cu toate acestea, declaraţii belicoase vin de la Moscova prin vicepreşedintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, care a sugerat europenilor să se obişnuiască de acum cu survolul de drone, deoarece Europa, în opinia sa este un participant direct la războiul cu Rusia. Europenii, deşi caută un mediator pentru a avea discuţii cu partea rusă, nu răspund cerinţelor Rusiei şi continuă să sprijine Ucraina cu drone, armament, şi nu se ştie cum vor evolua lucrurile. Dacă Vladimir Putin crede cu adevărat cum susţine că Ucraina se îndreaptă spre o înfrângere militară, atunci probabilitatea unor măsuri drastice, adică a unui război cu Europa, este minimă. Dar evaluările Kremlinului nu sunt atât de optimiste pe cât clamează public. Fireşte nici o opţiune nu poate fi exclusă.