Discuţiile de la Berlin: Dificultăţile diplomaţiei ucrainiene

Discuţiile de la Berlin au creat şi menţinut un sentiment vag de optimism. Berlinul, în centrul diplomaţiei păcii, acesta a fost mesajul dorit de establishmentul politic local. În schimb, la o analiză rece a celor derulate, europenii şi în special cancelarul Friedrich Merz au încetinit procesul de negocieri şi dinamica ruso-americană şi ceea ce priveşte Ucraina. Un compromis ucrainiano-rus rămâne o perspectivă îndepărtată. Rezultatul discuţiilor a fost transmis Moscovei, dar el nu arată diferit de ceea ce se ştie. Eforturile de apropiere ruso-americane generate de summit-ul din Alaska din august şi discuţiile confidenţiale care au urmat au fost practic anulate de întâlnirea de la Berlin. O paranteză: cancelarul german Merz a declarat că din 2022 Berlinul a cheltuit 70 miliarde euro pentru Ucraina, inclusiv 40 miliarde euro pentru sprijin militar. Până în anul viitor vor mai fi alocate 11 miliarde euro pentru scopuri militare şi 170 mil. euro pentru asigurarea aprovizionării cu energie. Zelenski, mai mulţi lideri europeni, dar şi Donald Trump, la unison, susţin cu toţii că un acord de pace este mai aproape ca niciodată. O înţelegere directă ruso-americană va fi în cele din urmă crucială în procesul de pace. La Berlin, cancelarul Merz şi alţi lideri europeni au reiterat propunerile despre garanţiile de securitate, inclusiv ideea prezenţei unor forţe militare multinaţionale după război. Ceea ce este considerat „politică activă de pace”. Moscova respinge categoric astfel de propuneri şi asta nu vrea să discute. Chestiunea garanţiilor de securitate, fără aderarea Ucrainei la NATO, s-a tranşat prin disponibilitatea oferirii de asigurări la un nivel comparabil cu art. 5 din tratarul NATO. Garanţiile de securitate sunt însă condiţionate de retragerea trupelor ucrainiene din zonele din Doneţk, unde încă n-au părăsit linia frontului. Rezultatul este unul paradoxal: sprijinul pentru pace şi diplomaţie la nivel retoric este subminat la nivelul faptelor. Afirmaţia cancelarului german „mingea este acum în terenul Rusiei” nu arată decât puţină substanţă, poziţiile rămânând aparent ireconciliabile. Moscova îşi articulează şi ea poziţiile maximaliste iar Europa se împotmoleşte în politica simbolică. Dacă un moratoriu exploratoriu poate fi satisfăcător din punct de vedere moral, el nu aduce pacea mai aproape în Ucraina.