Întoarcerea ostaticilor israelieni şi armistiţiul din Gaza constituie fără îndoială cel mai mare succes al preşedintelui american, în materie de politică externă. Până în prezent. Conturul păcii, aşa cum este el anunţat, lasă puţin spaţiu palestinienilor, pentru a-şi determina viitorul, deşi un document de importanţă majoră, redactat de Franţa, „Declaraţia de la New York” privind soluţionarea paşnică a chestiunii palestiniene, aprobat de Adunarea Generală a ONU la 22 septembrie a.c., spune dacă nu altceva oricum lucruri mai concrete. Ceremonia de semnare a acordului, prezidată de Donald Trump, are loc în Egipt, în cursul zilei de astăzi. Scopul este de a pune capăt războiului şi de a readuce pacea în Orientul Milociu, cu accent pe reconstrucţia Fâşiei Gaza. Singurii absenţi, de la summit-ul de astăzi, vor fi membrii Hamas, implicaţi în prima fază crucială a acordului de armistiţiu: eliberarea ostaticilor şi respectiv a prizonierilor palestinieni deţinuţi în închisorile din Tel Aviv. Hamas a eliberat 20 de ostatici israelieni, predându-i Crucii Roşii şi forţelor de apărare israeliene, la schimb, Israelul eliberând 1.966 de palestinieni. A fost o revărsare de emoţie, în Israel, absolul firească, merite deosebite asumându-şi premierul Benjamin Netanyahu şi cabinetul său. Hamas a anunţat că 67.869 persoane au fost ucise de la începutul războiului, dintre Israel şi mişcarea islamistă palestiniană pe 7 octombrie 2023. Nu e pentru prima dată când şefi de stat importanţi, prin rolul jucat în atingerea unui acord de încetare a focului în Gaza, vor fi prezenţi în Egipt. Chiar şi Benjamin Netanyahu. Anunţată este prezenţa liderilor europeni, din circa 20 de ţări, menţionate fiind numele lui Keir Starmer, Emmanuel Macron, Recep Tayyip Erdogan, Giorgia Meloni, Pedro Sanchez, secretarul general ONU, Anonio Guterres, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa. Va fi de asemenea prezent, cel puţin aşa este anunţat, preşedintele Autorităţii palestiniene, Mahmoud Abbas. Scopul summit-ului: încetarea războiului din Fâşia Gaza, stabilitate în Orientul Mijlociu, inaugurarea unei ere de stabilitate şi securitate regională. Numărul mare de invitaţi este menit a conferi o legitimitate internaţională planului de pace al lui Donald Trump şi de a asigura că niciuna dintre părţi nu va da înapoi. Ceremonia de semnare a acordului este programată pentru începutul acestei după-amieze. Preşedintele american a dat asigurări în privinţa consensului larg între părţi, cu privire la modul în care se vor derula următoarele faze, dar a recunoscut că „unele detalii trebuie finalizate”. Summit-ul de astăzi de la Sharm El Sheikh nu este primul summit de pace organizat în Egipt. În urmă cu doi ani, la câteva săptămâni după 7 octombrie, a avut loc un summit la Cairo, în cadrul căruia nu s-a putut ajunge la un acord privind declaraţia finală între ţările arabe şi ţările occidentale. Întâlnirea de la Centrul Internaţional de Convenţii, din oraşul-staţiune la Marea Roşie, este o ceremonie. Discuţiile de fond asupra aspectelor acordului sunt amânate pentru următoarele zile, deşi nimic nu este exclus. Problemele complicate vizează dezarmarea Hamas, care a rechemat circa 7.000 de membri ai forţelor sale de securitate, pentru a relua controlul asupra zonei din Fâşia Gaza abandonată de trupele israeliene. Scenariul unui consiliu de tranziţie pentru Fâşia Gaza este o perspectivă mai îndepărtată, dar deja un subiect cheie în negocieri (prin cooptarea fostului premier britanic Tony Blair), a cărui dinamică este condusă de SUA, Israel şi Arabia Saudită. Preşedintele francez Macron a dat asigurări, scrie presa franceză de astăzi, că ţara sa va juca un rol foarte special în viitoarea guvernare a Fâşiei Gaza, alături de Autoritatea palestiniană şi a insistat asupra reprezentării palestiniene în acest proces. Uniunea Europeană îşi va relua misiunea de supraveghere la punctul de trecere a frontierei Rafah, dintre Gaza şi Egipt. În stilul său patetic, când doreşte să-şi asume anumite merite, chiar recunoscute, Donald Trump a decretat nu doar sfârşitul războiului, ci şi zorii istorici ai unui nou Orient Mijlociu.
