Deputatul social-democrat Mihai Fifor, plecat din Craiova, la Arad, nu vorbeşte „toată ziua”, şi pe unde apucă, deşi e un bun comunicator. A fost ministru pe la Apărare, cu ani în urmă, are şcoală bună, făcută la vremea ei, grad didactic universitar, în fine e de ascultat când vorbeşte. Şi după dezbaterea moţiunii simple, depusă de AUR, împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, cu titlul „Slăbirea securităţii energetice a României prin politici de mediu care obstrucţionează punerea în funcţiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989”, doamnei ministru i s-a cerut demisia. În discuţie sunt hidrocentralele de la Paşcani, Surduc-Siriu, Cerna-Motru-Tismana şi Cornetu-Avrig, finalizate în procente covârşitoare, care aşteaptă doar semnătura ministrului Mediului, pentru continuarea unor lucrări. Blocajul ar fi solicitat de o serie de ONG-uri radicale de mediu, scrie deputatul PSD Mihai Fifor, într-o postare pe Facebook, care de ani de zile fac tot posibilul să întârzie sau chiar să blocheze investiţii majore în infrastructura energetică. Nu mai vorbim de ONG-urile care crează atâtea şi atâtea probleme în gestionarea fondului cinegetic al ţării, dar asta este o altă problemă. Ce susţine, argumentat, deputatul Mihai Fifor, de regulă bine informat, este grav. Problema doamnei Diana Buzoianu, ministrul Mediului, nu e apartenenţa ei politică la USR, care are propriile abordări, în multe chestiuni de interes naţional, ci lămurirea acuzaţiilor care i se aduc. Poate nefondate. Nimeni nu o bănuieşte însă pe Diana Buzoianu că stăpâneşte problemele de care se ocupă de câteva luni, fără nici o contingenţă anterioară, cu domeniile respective. A bloca însă asemenea proiecte înseamnă să fi împotriva interesului naţional. Şi sunt destule lucruri, de importanţă covârşitoare, cu care nu te poţi juca, atunci când eşti ministru. Diana Buzoianu susţine că hidrocentralele în discuţie urmează să parcurgă etapele necesare, conform legii. Destul de neclară explicaţia. Dacă are undeva dreptate ministrul, este că domnia sa se află de câteva luni în minister, iar moţiunea simplă evocă probleme de ani şi ani de zile. Cu toate acestea, tonul explicaţiilor, disponibilitatea în a le oferi, atunci când îi sunt solicitate, puteau evita moţiunea simplă de cenzură. Mai ales că sunt şi hotărâri ale CSAT, de prin 2022, care stabilesc între obiectivele de importanţă strategică pentru România şi pe cele la care Diana Buzoianu ezită să dea aviz de mediu. Securitatea energetică a ţării, în prezent vulnerabilizată, impunea o altă atitudine, şi nu replici acre, exprimând nu o contraofensivă de argumente, ci mai degrabă o strictă indispoziţie. Sigur, moţiunea simplă nu are şanse să treacă, decât prin votul deputaţilor PSD, dar un astfel de vot ameninţă coerenţa coaliţiei de guvernare şi aşa destul de firavă. Are doamna ministru Diana Buzoianu o predispoziţie la o „fudulie” şi anacronică şi inadecvată vremurilor.