15 august este ziua febrilă, în care multe se pot schimba, pe plan internaţional. Doi lideri puternici ai lumii, care se cunosc bine, se întâlnesc în Alaska, la Anchorage, în cadrul unui summit preparat îndelung, din care nu se ştie ce va ieşi, deşi atât Donald Trump, cât şi Vladimir Putin, par să fi găsit, prin consilierii lor, terenul comun. Data de 15 august, în sine, nu este una inocentă, primeşte multe interpretări şi una dintre ele este şi aceea că reprezintă data la care împăratul Hirohito a semnat capitularea Japoniei în cel de al doilea război mondial. Sub presiunea americană, Volodimir Zelenski este forţat să accepte baza ofertei ruseşti, adică neaderarea la NATO şi UE (premiza oricăror discuţii), în schimbul unor garanţii de securitate. Donald Trump ar dori să iasă din mlaştina ucrainiană, cu bonusul suplimentar al unui plus de imagine avantajoasă, în perspectiva Premiului Nobel pentru pace, la care aspiră tot mai convingător, şi chiar face demersuri. Şi Vladimir Putin şi Donald Trump ştiu totul, au discutat îndelung telefonic, şi ambii doresc îngheţarea conflictului în… maniere diferite. Ruşii nu pot abandona nimic din ceea ce revendică, mai exact ceea ce au ocupat militar, din punct de vedere constituţional. Ei dau o altă interpretare, total diferită, la ceea ce se întâmplă. Donald Trump a spus că orice acord major, care ar implica schimburi de teritorii, presupune ca Zelenski şi Putin să se întâlnească, chiar în prezenţa sa, şi poate cât mai repede. Dacă vor exista progrese, în cadrul întâlnirii de astă-seară cu Putin (şansele de eşec sunt estimate la 25%), Donald Trump îl va invita imediat pe preşedintele ucrainian Zelenski să vină la locul convenit, pentru o întâlnire. Dacă lucrurile merg prost „mă voi duce acasă”, a spus liderul de la Casa Albă. Potrivit lui Donald Trump principalul obiectiv al summit-ului de astă-seară este organizarea unei alte întâlniri, la care ar urma să participe şi Zelenski, pentru a se ajunge la un acord pe care l-a comparat „cu un joc de şah”. Există şi un alt domeniu în care cei doi lideri, Donald Trump şi Vladimir Putin ar putea ajunge la un acord inovator în interesul ambelor ţări: controlul armelor nucleare. Ameninţarea unei noi curse a înarmării nucleare a crescut teribil. Ultimul acord rămas care limitează cele două mari arsenale nucleare ale lumii –Noul Tratat START- urmează să expire în februarie anul viitor. În acel moment, pentru prima dată, în peste o jumătate de secol, armele strategice ale SUA şi Rusiei ar putea fi complet nelimitate, iar armatele ambelor ţări îşi vor planifica viitoarea poziţie nucleară pe baza celor mai pesimiste estimări ale arsenalelor celorlalte ţări. Concentrată pe chestiunea războiului din Ucraina întâlnirea de astă-seară ar putea fi semnificativă, din punct de vedere istoric, în ceea ce priveşte problema nucleară. Responsabilitatea finală de a face faţă ameninţării existente revine şefilor de stat. Nixon şi Brejnev, Regan şi Gorbaciov, Clinton şi Elţân, Obama şi Medvedev, la vremea lor, au înţeles asta. Să revenim la „chestiunea ucrainiană”. Regatul Unit, Franţa, Germania co-preşedinţi ai „coaliţiei celor dispuşi” şi-au prezentat poziţiile cu privire la negocieri, reafirmând că frontierele internaţionale nu ar trebui modificate prin forţă şi Ucraina trebuie să beneficieze de garanţii de securitate fiabile şi credibile pentru a-şi proteja eficient suveranitatea şi integritatea teritorială. Întrebarea este dacă asemenea deziderate vor conta pentru Donald Trump. Potrivit unor experţi, obiectivul Rusiei este să scoată SUA din conflictul ucrainian. Trump îşi doreşte acelaşi lucru, oricum a anunţat reducerea ajutoarelor financiare, motiv pentru care a fost de acord să se întâlnească cu Vladimir Putin. Moscova şi Washington vor ajunge la un acord, nu doar în privinţa Ucrainei ci pe o agendă mai largă, şi evenimentul de astă-seară polarizează întreaga atenţie a lumii.
