Exclusă din negocierile cu Ucraina, diviziunile interne, greşelile diplomatice şi eşecul temporar al negocierilor privind ajutorul pentru Ucraina au pus în discuţie rolul şefului diplomaţiei europene estoniana Kaja Kallas al cărei mandat se limitează în exclusivitate şi excesiv la o atitudine anti-rusă. Prestigiosul ziar german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a tras deja un semnal de alarmă cu privire la performanţa slabă a şefei diplomaţiei europene. Planul său pentru un pachet de ajutor de 40 miliarde euro pentru Ucraina a întâmpinat o opoziţie, altminteri aşteptată, din partea multor naţiuni europene. Nu numai din Ungaria, Slovacia, cum erau aşteptările, ci şi din partea Franţei, Italiei, Spaniei şi Portugaliei care au refuzat să-şi sporească angajamentul financiar. Fostul prim-ministru estonian, un critic acerb al Rusiei a devenit şefa diplomaţiei europene, succedându-i spaniolului Josep Borrell. Retorica ei anti-rusă, aliniată la linia dură a ţărilor baltice o dezavantajează în orice demers diplomatic. Întrucât presiunea maximă pe continuarea războiului substituie orice vag dialog diplomatic. Numind o potenţială înţelegere imediată cu SUA drept un „târg prost” s-a văzut, sub forma unui reproş deplin, refuzată de la o întâlnire aranjată cu Marco Rubio. Pe 28 febriarie a.c. Kallas postase pe Twitter: „Astăzi este clar că lumea liberă are nevoie de un lider nou şi depinde de noi, europenii să acceptăm această provocare”. Mesajul a iritat conducerea de la Casa Albă. Din punct de vedere diplomatic un astfel de comportament este perceput ca neprofesionist. Mandatul ei de şefă a diplomaţiei europene ar putea să se termine prematur.
