Vremea bunelor relaţii de colaborare, chiar solidă prietenie, între Paris şi Moscova, a apus de aproape 3 ani, practic de la începutul invaziei Ucrainei de către armata rusă. Şi nu se ştie dacă vor mai atinge vreodată nivelul celor care au fost. Ultima discuţie, între cei doi preşedinţi, purtată la 20 februarie 2022, cu puţin înaintea invaziei Ucrainei, a fost făcută ulterior publică, Serghei Lavrov considerând că „etica diplomatică nu prevede o astfel de scurgere unilaterală de informaţie”. Gestul inabil al lui Macron prefigura, într-un fel, ceea ce avea să urmeze. Deunăzi, directorul cotidianului Le Monde, Jerome Fenoglio, a deplâns într-un editorial decizia „expulzării deghizate” a corespondentului său şi pentru prima dată din 1957 publicaţia nu mai are propriul reprezentant la Moscova. Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat imediat că măsura este una de retorsiune, care survine la refuzul Parisului de a elibera viza unui jurnalist rus, Alexandre Koudelia, de la cotidianul popular Komsomolskaya Pravda (foarte apropiat de Kremlin). La rândul său, Parisul consideră că jurnaliştii cărora li se refuză vize, lucrează în realitate pentru serviciile de informaţii ruse, fiind agenţi sub acoperire. Nu demult, purtătorul de cuvânt al ambasadei ruse în Franţa, Alexander Makogonov, n-a mai primit aprobarea diplomatică, ceea ce de facto corespundea unei expulzări. El declarase la postul de televiziune BFM TV, unde fusese invitat nu rareori, că „dacă vă trimiteţi soldaţi, specialişti, instructori, pe pământul ucrainian, pentru a pregăti soldaţi ucrainieni să ţintească şi să ucidă mai bine ruşi, ei vor constitui în mod natural o ţintă legitimă”. Bun cunoscător al limbii lui Voltaire, Alexander Makogonov, la una din prezenţele sale în studioul menţionat, evocase lunga bună prietenie, în istorie, între Franţa şi Rusia. El se întreba de când Rusia a ajuns o ameninţare pentru Franţa. Şi e un fapt incontestabil, că Rusia şi Franţa s-au ţinut cot la cot, de fiecare dată, când cauza păcii şi a echilibrului european a fost ameninţată, de o a treia putere. De la începutul ofensivei ruse în Ucraina (februarie 2022) şi punerea în aplicare a sancţiunilor grele occidentale împotriva Moscovei, acreditările pentru presa străină care lucrează în Rusia trebuie reînnoite la fiecare 3 luni. Anterior erau valabile un an. În editorialul său, de care vorbeam, Jerome Fenoglio, directorul Le Monde, descrie că arbitrara decizie a expulzării jurnalistului francez, care petrecuse peste 20 de ani în Rusia fără întrerupere, lucrând mai întâi pentru ziarele La Croix şi Le Echos, înainte de a se alătura celor de la Le Monde. Ministerul rus de Externe afirmă că dacă se va rezolva problema eliberării vizelor jurnaliştilor ruşi, corespondentului francez i se va elibera şi lui acreditarea. Chiar şi în cele mai tensionate momente ale „războiului rece”, Le Monde şi-a continuat activitatea la Moscova, relatând despre realităţile şi complexităţile acelei mari ţări europene. Aşa cum se prezintă lucrurile, ele nu arată deloc promiţător, şi ruptura pare iremediabilă. Recent, ministrul francez al Apărării, Sebastian Lecornu a declarat pentru BFM că primii luptători Mirage 2000 s-au prezentat în Ucraina. Mirage 2000 5F este echipat cu un radar, rachete aer-aer, două tunuri de 30 mm şi sarcina piloţilor francezi este protejarea spaţiului aerian. Relaţiile Parisului cu Moscova, făcute ţăndări, sunt greu de remediat. Şi nici nu se doreşte remedierea lor, prin gesturi diplomatice. Ele nu exprimă altceva decât pierderi colaterale ale unui război fără sfârşit, cu consecinţe devastatoare pentru toată Europa.
