Pentru prima dată în istoria Celei de-a V-a Republici, preşedintele-candidat n-a sosit în frunte, după primul tur al prezidenţialelor. Giscard, în 1981, Mitterand în 1988 şi Chirac în 2002, la sfârşitul unei coabitări, în cazul ultimilor doi, au câştigat prima rundă. Francois Hollande a adunat puncte preţioase, deşi ecartul pe candidatul UMP, Nicolas Sarkozy, nu este decisiv, totalul voturilor de stânga, circa 43%, îl plasează într-o situaţie mai favorabilă decât cea a lui Segolene Royal în 2007. Dar pentru că alegerile se desfăşoară în două tururi, Hollande încă n-a câştigat cursa. Dar, în acelaşi timp, nici un sondaj nu l-a dat, până în prezent, pe Sarkozy cu şanse de a fi reales. Tabăra preşedintelui-candidat nu are de ales şi trebuie să creadă. În continuare, până la 6 mai, ora 20. Dar pe hârtie, Nicolas Sarkozy este într-o postură dificilă. El a ratat în primul tur, în pofida unei campanii accentuate „de dreapta” şi doreşte acum alimentarea cu voturi din bazinul electoral al extremei dreptei, adică din partea votanţilor Marinei Le Pen. În acest context, chiar dacă aceştia susţin că, în prezent, „contoarele sunt resetate la zero” şi o nouă campanie se deschide, după un prim tur inechitabil, Sarkozy se regăseşte într-o ecuaţie complexă. Amplificarea apelurilor către electoratul Frontului Naţional nu coincide cu cele electoratul centrist, al lui Francois Bayrou (MoDem). Aceasta este dilema şi Nicolas Sarkozy va trebui să navigheze, în dezbaterea dintre cele două tururi, pentru a spera în obţinerea superiorităţii asupra candidatului socialist. Jucând cartea „uniunii naţionale” contra „uniunii de stânga”, preşedintele-candidat riscă de a nu avea toate trupele în spatele său. Fostul premier, Jean Pierre Raffarin, a cerut prudenţă, estimând că trecerea la dreapta ar fi o greşeală capitală. „Nu se poate câştiga fără Bayrou”, a pus în gardă Raffarin. Dar Francois Bayrou are jumătate din scorul Frontului Naţional. Cu peste 18% din voturi în primul tur, Marine Le Pen a făcut un scor istoric pentru un candidat al Frontului Naţional, depăşindu-l pe tatăl său, care în 2007 şi, anterior, în 2002, obţinuse 16,86%. Este electoratul frontist cheia scrutinului din 6 mai pentru Nicolas Sarkozy? Răspunsurile sunt diferite, numai că se pare că Marine Le Pen speră să-şi fortifice partidul pe cenuşa UMP. Potrivit Ipsos, 60% din alegătorii Marinei Le Pen ar vota pentru Sarkozy şi doar 18% pentru Hollande, iar 22% s-ar abţine. TNS Sofres opinează că 40% ar vota pentru Sarkozy, 27% pentru Hollande, în timp ce 33% s-ar abţine. Cât priveşte scorul obţinut de Frontul de Stânga, condus de Jean Luc Melenchon, acesta s-ar putea regăsi în procent covârşitor în votul final al candidatului socialist, Francois Hollande. Şi proporţia este de 86% – măsurată de Ipsos, 91% – conform CSA şi 82% – conform TNS Sofres. Cât priveşte dezbaterile dintre cele două tururi, Hollande a acceptat data de 2 mai, pe teme din viaţa publică, consolidarea fiscală şi problemele europene. Cu siguranţă ambii candidaţi vor evita erorile de orice natură, îmbrăţişând prudenţa maximă, dar, în acelaşi timp, şi negocierile de taină, despre care s-ar putea să nu se afle multă vreme mai nimic.
