Academia Română a decis joi 24 octombrie a.c., în cadrul Adunării Generale, reorganizarea institutelor şi centrelor de cercetare pe care le are în subordine, scrie edupedu.ro. Că decizia este finală şi a fost luată „în unanimitate” de toţi membrii titulari, corespondenţi şi de onoare, la şedinţa în format „hibrid”, nici nu mai are importanţă. Academia Română va propune spre aprobare, acum, guvernului, măsurile de reorganizare luate în vederea „întăririi instituţionale, administrative şi ştiinţifice”, a celor mai puţin performante. Decizia reorganizării, preparată îndelung, din raţiuni financiare, a fost precedată de o evaluare a activităţii acestora, conform criteriilor din legea 25/2023 şi HG nr. 138/2024, ceea ce a şi întârziat luarea ei. Cât a fost evaluarea de corectă şi imparţială poate fi o discuţie, de acum inoperantă, dar în urma ei Institutul pentru cercetări socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopşor”, din Craiova, cu 21 de cercetători, a fost retrogradat în categoria a 3-a şi a pierdut personalitatea juridică, păstrându-şi, în schimb, autonomia de funcţionare, în sens ştiinţific, şi a devenit filială în cadrul Institutului de istorie „N. Iorga”, din Bucureşti aflat în categoria a 2-a. Institutul pentru cercetări socio-umane „C.S. Nicolaescu-Plopşor” fiinţează sub actuala denumire, din august 1994, fiind organizat în două departamente distincte: istorie-arheologie şi filologie, etnografie-filozofie. A fost înfiinţat, prin hotărârea prezidiului Academiei Române, la 29 decembrie 1965, sub conducerea prof. univ. dr. C.S. Nicolaescu-Plopşor, membru corespondent al Academiei. Conducerea sa actuală este asigurată de prof. univ. dr. Sevastian Cercel, consiliul ştiinţific cuprinzându-i pe Cezar Avram cercetător ştiinţific I, Ancuţa Georgiana Ceauşescu, Ileana Cioarec şi Ilin Loredana Marin Grozavu, toţi cercetători III. Preşedintele Academiei Române, cel mai înalt for ştiinţific, a făcut trimitere la constrângerile bugetare, deşi primul lucru care trebuie cerut cercetării ştiinţifice este mai buna ei finanţare. Avansează, într-un interviu pentru edupedu.ro, acad. Ioan Aurel Pop, următoarea premiză: „de aceea institutele acestea de care vă spun, din Craiova, Tg. Mureş, Sibiu, Rădăuţi, Vatra Dornei am vrea să fie coordonate, repet numai ştiinţific, de către forţe puternice din domeniul ştiinţei. Şi aceste forţe puternice sunt cele 3 filiale, în afara Bucureştiului, adică Iaşi, Cluj şi Timişoara”. Ce înseamnă pentru preşedintele Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop „forţe puternice”, nu ni se spune. Oricum, din partea domniei sale aşteptam mai multă onestitate, fiindcă departajări de factura aceasta sunt nu inabile, cât jignitoare. Că se propune un buget de austeritate, adică unul mai calic decât a fost anul trecut, cu circa 10%, e una şi o clasificare pe criterii subiective, cu iz ştiinţific, a unor institute de cercetare e alta. Fiindcă tot domnia sa deplânge scăderea numărului cercetătorilor, cu contribuţii majore la dezvoltarea ştiinţelor. Secţia de ştiinţe istorice şi arheologice, din cadrul Academiei Române avea până în prezent 13 institute de cercetare şi prin reorganizarea pomenită, dispusă joi 24 octombrie, de 60 de academicieni prezenţi în sală şi 55 care au votat online, va avea acum numai 5, între care, ca filială în cadrul Institutului de istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti, şi Institutul de cercetări socio-umane „C. S. Nicolaescu-Plopşor” din Craiova, retrogradat în grupa a 3-a valorică. Fireşte e greu de precizat, dintr-o altă perspectivă, activitatea de cercetare, la acest institut, considerată ca firavă, cert este însă că managementul s-a dovedit unul deficitar, neconvingător în faţa comisiei de evaluare, care avea însă ca temă, retrogradarea lui valorică. Vestea e rea, pentru Craiova.
