Vânt rece de la Moscova pentru Maia Sandu!

0
475

Prim-vicepreşedintele Comisiei Dumei de Stat pentru afaceri CSI, Konstantin Zatulin, a declarat imediat, pe canalul său de pe reţeaua Telegram, despre referendumul constituţional, având ca obiectiv înscrierea integrării europene în legea fundamentală, şi primul tur al alegerilor prezidenţiale, că actuala preşedintă a Republicii Moldova, Maia Sandu nu poate câştiga cinstit turul doi al alegerilor prezidenţiale. „Acum vom vedea democraţia occidentală în toată splendoarea ei”. Aici are… dreptate. În comparaţie cu democraţia de la Moscova, cea occidentală are numai şi numai păcate. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a grăbit să accentueze că rezultatul strâns, la referendum, a fost consecinţa trucurilor murdare ale Rusiei şi a reconfirmat că Bruxelles-ul va continua să susţină neabătut „foaia de parcurs” a Republicii Moldova, pentru accederea acesteia în UE. 11.602 voturi s-au dovedit decisive. Dar şi în Suedia (52,40%), Malta (53,63%), Finlanda (56,90%) votul pentru un obiectiv identic n-a fost unul în delir. Cum a fost la Bucureşti, de pildă. Cu toate acestea rezultatul obţinut la votul „da” a scos la iveală limitele influenţei UE, fiindcă există puţine îndoieli în privinţa amploarei intervenţiei ruse în Republica Moldova. Deprimată de rezultatul de la referendum, salvat graţie diasporei, Maia Sandu, după închiderea urnelor, a evocat fără echivoc „grupări criminale care împreună cu forţe străine ostile nouă, au atacat ţara noastră cu zeci de milioane de euro, propagandă, cu cele mai mizerabile mijloace, pentru a duce ţara noastră într-o zonă de instabilitate. Avem probe şi informaţii, semn că ţinta grupărilor criminale a fost cumpărarea a 300.000 de votanţi. Dimensiunea fraudei este fără precedent”. Frauda electorală ar fi fost sponsorizată de oligarhul pro-rus Ilan Şor care a atacat categorii de oameni reticenţi la schimbare, cu opţiuni conservatoare, reticenţi la propaganda LGBT ş.a.m.d.. Dar manipulările ruseşti nu sunt singura explicaţie. Combaterea corupţiei şi promisiunea Maiei Sandu de a reforma justuţia au avut succese limitate. În plus, multor moldoveni le merge mai prost ca înainte. Au existat riscuri la ancorarea referendumului de alegerile prezidenţiale, în condiţiile în care popularitatea Maiei Sandu este inhibată de simpatia faţă de Moscova a unei bune părţi a populaţiei. Şi semnalul de alarmă venise la alegerile locale. Alegerile prezidenţiale, primul tur, şi referendum, au fost organizate de guvernul de la Chişinău. A invoca exacerbat existenţa unor grupări criminale, fără nominalizarea concretă a acestora, este destul de riscant, în perspectiva turului doi al alegerilor prezidenţiale. Există mari rezerve, chiar suspiciuni rezonabile, în presa occidentală, în privinţa votului extrem de strâns la referendum, care atestă fie o indiferenţă, fie o necunoaştere a spiritului european, care n-a reuşit să pătrundă în conştiinţa moldovenilor. Ce spune despre UE faptul că o moldoveancă preferă 50 de euro pentru ea însăşi, decât să-şi folosească votul pentru a-i asigura un viitor european nepoatei sale? UE nu este „un Moş Crăciun” pentru ţările membre, ea şi impune rigori legislative, nu toate simpatice, nu toate îmbrăţişate fără murmur. Republica Moldova n-a avut de ales între UE şi Rusia, deşi nu puţini moldoveni pro-ruşi (circa 10%) ar dori să fie şi în UE şi… lângă Rusia. Turul doi al alegerilor prezidenţiale rezervă o confruntare între Maia Sandu (oferta PAS) şi Alexandr Stoianoglo (PS) şi marea dezbatere electorală premergătoare va avea loc duminică 27 octombrie a.c. la Palatul Republicii din Chişinău. Este o confruntare între preşedintele ţării şi fostul procuror general al Republicii, demis în circumstanţe discutabile. Echipa de campanie a Maiei Sandu a acceptat finalmente şi moderatorul propus de tabăra adversă, cu care nu fusese întocmai de acord. Este vorba de un jurnalist care moderează emisiunea „Puterea a 4-a” la M4 de peste 10 ani. Maia Sandu este în stand-by, dar în turul doi se va confrunta cu un grup unitar de partide de opoziţie, mai mult sau mai puţin, şi şansele sale nu sunt deloc maxime. Unele din liniile de sens ale campaniei sale electorale au mers prost. Ea a făcut din alegerile prezidenţiale o alegere între Europa şi Rusia, ceea ce n-a prins la toate segmentele sociale. Cu toate acestea este favorită, fără a avea o cotă concludentă de simpatie, în rândul alegătorilor.