TEHNICI TRADIŢIONALE DE REALIZARE A SCOARŢELOR
EXPOZIŢIE TEMPORARĂ ITINERANTĂ
Craiova,
27 Septembrie 2024 – 19 Ianuarie 2025
MUZEUL OLTENIEI CRAIOVA – partener instituţional al Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, în parteneriat cu: MUZEUL NAŢIONAL AL ŢĂRANULUI ROMÂN – BUCUREŞTI, COMPLEXUL NAŢIONAL MUZEAL ASTRA SIBIU,COMPLEXUL NAŢIONAL MUZEAL NEAMŢ, MUZEUL JUDEŢEAN BOTOŞANI, MUZEUL JUDEŢEAN DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ MARAMUREŞ, MUZEUL MARAMUREŞULUI – SIGHETU MARMAŢIEI, în colaborare cu Liceul de Arte “Marin Sorescu” din Craiova, vernisează vineri, 27 septembrie 2024, orele 1200, la sediul Secţiei de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei Craiova – Sala „C.S. Nicolăescu-Plopşor”, expoziţia temporară itinerantă “TEHNICI TRADIŢIONALE DE REALIZARE A SCOARŢELOR”, având ca tematică centrală unul dintre elementele de patrimoniu cultural imaterial cu reprezentare la nivelul întregii ţări, care din anul 2016 a fost inclus în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii – UNESCO.
Discursul expoziţional propune focalizarea atenţiei publicului asupraunor piese excepţionale, din patrimoniul muzeal de nivel naţional, având valoare de reperînetnografia românească. Zonele etnografice reprezentatecuprindprintr-un arcîntins metaforic, întreaga ţară.Sunt adunate laolaltă ţesături tradiţionale reprezentative, care oferăprilejul vizualizării la scară mare a decorurilor şi simbolurilor ornamentale specifice diferitelor regiuni din ţară, creând oportunitatea înţelegerii aceste arte a diversităţii tehnicilor de ţesere şi decorare a covoarelor tradiţionale. Caracterul unic al fiecărei piese relevă, totodată, importanţa documentară şi artistică a ţesăturilor realizate în tehnici tradiţionale şi viabilitatea acestora în contextul modernităţii.
Expoziţia predispune către o potenţială platformă culturală menită promovării unui element de patrimoniu cultural material UNESCO care s-a transmis de milenii şi s-a menţinut viu,atât în România cât şi în Republica Moldova. Chilimuri, scoarţe, covoare, păretare, lăicere, velinţe, covoare de nuntă, lădare, ungherare sau cergi, întregite de ţesături mici de interior şi unelte specifice ţesutului şi prelucrări lânii, principalul material textil folosit la confecţionarea acestora– concentrează atenţia asupra diversităţii funcţionale dar şi unicităţii generate de valoarea documentară, istorică, etnografică şi estetică a pieselor.
Expoziţia este întregită de filme documentare şi informaţii redate în sistem electronic, menite să suscite atenţia publicului de toate vârstele.
Frumuseţea, somptuozitatea şi toate aspectele care ţin de bogăţia decorului scoarţelor şi al ţesăturilor de interior dau acestui expozeu etnografic valenţă de marcă identitară.
Fiind parte a unui demers naţional prin care promovăm „cunoaşterea pe viu” a unui patrimoniu extrem de bogat, expoziţia temporară itinerantăoferă o perspectivă interactivă de înţelegere asupra valorii universale de necontestat a tehnicilor tradiţionale de realizare a scoarţei şi a rolului pe care îl au în îmbogăţirea diversităţii culturale şi a creativităţii umane.
Contextul actual implică deopotrivă fascinaţia pe care o exercită tehnicile tradiţionale de realizare a scoarţelor asupra comunităţilor locale, cât şi adoptarea deopotrivă a unui limbaj contemporan de exprimare, care să fie înţeles de tineri, pentru a înţelege rolul acestui meşteşug de ancorare în tradiţie şi identitate culturală proprie.
Ţesutul scoarţelor în tehnici tradiţionale se înfăptuieşte, în prezent, la nivelul întregii ţări, fiind practicat atât în comunităţile rurale, dar şi în mediul urban, în centre specializate în producerea scoarţelor şi covoarelor. De asemenea, ţesutul scoarţelor a fost şi este o activitate de bază a anumitor mânăstiri din arealul românesc.
În prezent, elementul este cunoscut la nivel larg pe teritoriul României, în medii specializate sau nespecializate, în sate, oraşe, de diferite categorii de vârstă sau profesionale, fiind apreciat drept unul dintre cele mai expresive meşteşuguri artistice practicate în mod tradiţional.
Prin tezaurizarea unui patrimoniu extrem de valoros pe acest segment, muzeele implicate în cadrul expoziţiei, îşi asuma misiunea de o importanţă vitală pentru salvgardarea tehnicilor de realizare a scoarţei, susţinută şi de centrele „vii” care încă creează ii, meşteri consacraţi în arealele etnografice reprezentate, demersuri ce devin extrem de importante atât pentru vizualizarea produselor create de mâna lor, cât şi pentru atragerea atenţiei asupra faptului ca elementul este viu.
Reprezentând, probabil, cea mai importantă expoziţie realizată în acest an, la Craiova, într-un eveniment de acest tip, echipa de proiect şi-a asumat cu seriozitate şi excelenţă rolul de catalizator, determinând un nou reper cultural pe harta culturală a Oltenieişi nu numai, context în care menţionăm echipa de excepţie implicată, astfel: responsabil proiect – Mirela Cretu, director, Elena Găvan, responsabil colecţie scoarţe şi covoare-Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, responsabili proiect Silviu Ilea, muzeograf, şi Ion Blăjan, şef secţie Etnografie –Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Bucureşti, AnaMaria Nagy, responsabil proiect –Muzeul Judeţean De Etnografie şi Artă Populară Maramureş, responsabil proiect, Florentina Buzenschi, etnograf–Complexul Naţional Muzeal Neamţ, responsabil proiect, Mirela Barz, responsabil colecţie,Nicoleta Nemeş –Muzeul Maramureşului, Sighetul Marmaţiei, responsabil colecţie, Poleac Gina Ioana, muzeograf, Ionuţ Văculişteanu, Muzeul Judeţean Botoşani, responsabili proiect: Roxana Deca, Anişoara Bălan, responsabil colecţie: Anişoara Bălan, Diana Călin – Muzeul Olteniei Craiova.
Perioada propusă derulării naraţiei expoziţionale itinerante este 27 septembrie 2024 – 19 ianuarie 2025.
