Serviciul de informaţii militare al Ucrainei a lansat un videoclip cu prizonieri de război ruşi, care declară că sunt originari din oraşul cecen Grozny. Ucrainenii susţin că aceşti ceceni –membri ai unităţii Ahmat, despre care Ramzan Kadîrov spunea odată că nu se predau în nicio împrejurare – n-au reuşit să ofere rezistenţă. De săptămâna trecută, forţele ucrainene au trecut graniţa şi au intrat în regiunea Kursk, operaţiunea fiind numită de Vladimir Putin drept „o provocare”. Regimul „operaţiunii anti-teroriste”, instituit de Moscova, se aplică în regiunile Bryansk, Kursk şi Belgorod, din noaptea de vineri spre sâmbătă, în timp ce starea de urgenţă a fost declarată în regiunea Kursk, miercuri, imediat după invazia ucraineană. Moscova realizează cât de gravă e situaţia şi trimite resurse suplimentare în regiune, susţine Alexei Smirnov, guvernatorul interimar al regiunii, pe canalul Telegram, care recunoaşte că situaţia operaţională din zonă rămâne complexă. Bloomberg insinuează o posibilă trădare a şefului Statului Major al armatei ruse, Valery Gherasimov, care nu l-ar fi informat pe preşedintele Putin de concentrarea efectivelor ucrainene, în apropierea graniţei cu regiunea de vest a Rusiei –Kursk-, iar acum poate cunoaşte mânia liderului de la Kremlin. Este puţin probabilă o asemenea teză, fiindcă avertismentele serviciului de informaţii militare ajung – obligatoriu – în mapa zilnică a lui Vladimir Putin. Experţii militari şi mai ales bloggerii au mai semnalat masacrul a 490 de militari ruşi, într-o coloană de vehicule militare, complet distruse de rachete Himars, în apropierea satului Oktyabrskoye, din districtul Rila, regiunea Kursk. Decizia deplasării unui convoi neprotejat de 10 camioane, cu personal militar, în regiunea Kursk este considerată mai mult decât o crimă. Mii de persoane au părăsit zonele de frontieră ale regiunii Kursk, în ultimele zile, potrivit ministerului rus pentru situaţii de urgenţă. Interesant pentru starea de lucruri, totalmente nefavorabilă Moscovei: prin video, Vladimir Putin a salutat participanţii la forumul militar-tehnic „Armata 2024”, care s-a deschis ieri la Podmoskovlie, menţionând că evenimentul atrage atenţia experţilor din numeroase ţări ale lumii. Să revenim: British Telegraph se întreabă în privinţa scopului real al ofensivei ucrainene, în regiunea Kursk, unde a capturat mai mult teritoriu, decât în cei doi ani de război, într-un moment în care acuză deficit de militari şi se străduie să oprească progresele ruseşti în Donbas. Pentru moralul ucrainenilor contează, însă, deşi acest detaliu nu pare suficient pentru a justifica o mişcare atât de riscantă. Din punct de vedere militar, operaţiunea ar putea avea ca scop reducerea presiunii asupra altor părţi ale frontului, deoarece ruşii sunt acum obligaţi să-şi redistribuie forţele pentru respingerea atacului ucrainean. Se mai insinuează un interes firesc al Kievului de a pune mâna pe centrala nucleară Kursk, situată la circa 40 km distanţă de actualele poziţii ucrainene şi aproape sigur la îndemână. Planul ucrainean include şi potenţialul control asupra staţiei de măsurare a gazelor din Suja, cu consecinţe semnificative pentru Europa şi Rusia. Valoarea politică a acestui atac ar putea depăşi orice avantaj militar. Succesele obţinute în zonele Harkov şi Kherson în 2022 au alimentat sprijinul aliaţilor. Un alt obiectiv politic ar fi ca la eventuale discuţii de pace Kievul să aibă o monedă puternică de schimb. Oricum se va încheie operaţiunea militară, care reţine toată atenţia, Kievul a arătat aliaţilor că ştie să lupte. Deşi ceea ce a făcut necesită resurse suplimentare, în timp ce frontul din Donbas se prăbuşeşte. Decizia lui Zelenski, de bună seamă consiliat adecvat, nu putea să fie una pripită, fiindcă ar ameninţa o diminuare a ajutorului vital din partea Occidentului.
