SIMPOZIONUL NAȚIONAL : „OLTENIA – CONEXIUNI ISTORICE, IDENTITĂȚI ÎN DIALOG”

0
728

Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, din Craiova, al Academiei Române a organizat, în perioada 11-12 mai 2023, simpozionul național „Oltenia – conexiuni istorice, identități în dialog”. Evenimentul, care s-a desfășurat în format hibrid, a fost organizat în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Dolj și Consiliul Județean Dolj. Cu o participare consistentă și plină de substanță din partea lumii academice și universitare și, totodată, grație studiilor prezentate, evenimentul și-a atins scopul propus, acela de a promova și dezvolta schimburile de idei, concepte, abordări pluridisciplinare din viața cultural-științifică a Olteniei.

 Manifestarea științifică face parte dintr-un program inițiat de colectivul de cercetători din cadrul ICSU Craiova, în cursul acestui an, prin care se dorește punerea în valoare a Olteniei sub aspectul tematicilor ce fac referire la bogația tezaurului arheologic, istoric, lingvistic, etnografic existent în zonă.

La această ediție a simpozionului au participat cercetători, cadre universitare, arhiviști, muzeografi, doctoranzi de la mai multe instituții de profil din țară printre care: Universitatea din Craiova, Universitatea din București, Universitatea „Ovidius” din Constanța, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Biblioteca Academiei Române, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, Arhivele Naționale ale României, București, Muzeul Olteniei Craiova, Muzeul Judeţean Gorj ș.a.

 Continuitatea unui demers salutar

 Deschiderea simpozionului a avut loc joi, 11 mai 2023, ora 10.00, în sala „Dinu C. Giurescu” a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” Dolj. În Cuvântul de deschidere, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova  „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, a precizat că „acest simpozion urmează celor trei workshop-uri din seria „Oltenia istorică”, desfășurate în primele luni ale anului în curs, care au tratat domenii variate ale vieții socio-economice. Acestea au avut menirea de a face cunoscute date și informații relevante despre Oltenia istorică, punând în valoare bogatul tezaur material și spiritual al acestei regiuni străvechi și, totodată, să readucă la lumină elemente de patrimoniu cultural oltenesc, care dau identitatea unei societăți într-o dinamică tot mai accentuată”.

În cadrul sesiunii de comunicări în plen, moderată de prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul institutului craiovean, și cercet. șt. III dr. Georgeta Ghionea, au fost prezentate comunicările: Asociații și Organizații. Societăți Literare. Reviste. Biblioteci ale românilor din Peninsula Balcanică și susținerea identității culturale – secolul XIX-XX (Adina Berciu-Drăghicescu); Mișcarea cooperatistă interbelică. Studiu de caz: Oltenia (Georgeta Ghionea); Matilda Brădișteanu (Duțulescu) – prima femeie avocat din Oltenia (Narcisa-Maria Mitu, Loredana-Maria Ilin-Grozoiu); Dimitrie Cantemir, opera sa despre chirurgie şi diseminarea ei în zilele noastre (Radu-Ştefan Vergatti);  Bâcleș – „sat releu” în structurile administrativ-politice medievale (Dinică Ciobotea); Unificarea legislației civile în primul deceniu al României Mari (Sevastian Cercel).

Lansare de carte, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman”

             Totodată, în aceeași zi de joi, începând cu ora 12.00, manifestarea a cuprins și o lansare de carte în sala „Dinu C. Giurescu” a Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”. Editori sunt dr. Adina Berciu Drăghicescu, dr. Florin C. Stan și Dan Taloș. Lucrările tratează un subiect amplu: Românii din Peninsula Balcanică în documente din arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe (1921-1972), vol. I, București, Editura Institutului Cultural Român, 2022, respectiv Românii din Peninsula Balcanică în documente din arhiva diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe (1921-1965), vol. II, București, Editura Etnologică, 2022.

Istoria românilor din Balcani a fost elementul central al documentării tematice pe care editorii celor două volume l-au avut în vedere. Acestea cuprind documente din Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Extrerne, cele mai multe inedite, cercetarea oprindu-se în anii 1971-1972. În Arhiva Diplomatică se păstrează un impresionant tezaur de acte referitoare la această chestiune, care va fi valorificat în continuare, pe această tematică, de către editori.

Sesiuni multiple de comunicări științifice

 Lucrările simpozionului au continuat în aceeași zi, începând cu ora 15.00, și vineri, 12 mai a.c., începând cu ora 9.00, în format online, pe mai multe secțiuni, în funcție de tematica abordată în comunicări și anume: Descoperiri arheologice și cercetări cu privire la istoria veche și medie a Olteniei; Valori culturale între tradiție și contemporaneitate; Realități socio-economice în Oltenia modernă și contemporană; Perspective juridice și realități (inter)naționale; Interferențe culturale și lingvistice.

În cadrul primei secțiuni au fost abordate teme privind descoperirile arheologice pe teritoriul Olteniei, care aduc dovezi palpabile ale unei vechi civilizații, cu diversitatea și complexitatea sa existențială, prezentate de cercetători și cadre didactice universitare de specialitate: Tipuri de amfore romane descoperite la Romula (2018) (Mircea Negru); Descoperiri arheologice datând de la începutul epocii fierului din Oltenia (Simona Lazăr); Descoperirile din epoca bronzului de la Desa (jud. Dolj) (Marius Cristian Bâsceanu); Cercetări arheologice de suprafaţă pe Valea Făsinetului, jud. Olt (Sabin Popovici, Simona Lazăr, Laurenţiu Comănescu, Valentin Voicilă); Observații cu privire la decorul ceramicii de tip Dudești descoperite la Drăghiceanu, punctul La Movile (Iulia Răbâncă); Clasificarea așezărilor din a doua jumătate a epocii fierului din Oltenia (Mara Buliga). Totodată, au fost aduse în discuție cercetări cu privire la istoria veche și medie a Olteniei:  Câteva considerații privind începuturile bisericii ortodoxe în Transilvania (Daniela Marcu Istrate); Educația copiilor în Imperiul Roman și în Bizanț, din perspectiva epigrafiei, cu specială privire asupra teritoriilor dunărene sec. II-VII d. Ch. (Marin Cojoc); Cula Burnaz din satul Crainici, județul Mehedinți (Ileana Cioarec); Cercetarea arheologică din anii 2019-2020 de la biserica „Sf. Gheorghe Vechi”, Craiova (Irina Maria Vlad); Imaginea bătăliei de la Călugăreni și circulația știrilor în Italia în ultima decadă a secolului al XVI-lea (Oana-Andreia Sâmbrian); Fortificația otomană de la Calafat, județul Dolj (Cătălin Andrei Sîrbu).

 O atenție deosebită, realităților socio-economice

             Vineri, 12 mai, în cadrul secțiunii Realități socio-economice în Oltenia modernă și contemporană, cu o pondere semnificativă în structura manifestării științifice, au fost prezentate teme cu o paletă largă de abordare. Elitele și societatea românească în timpul guvernării lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965) (Cezar Avram); Din Oltenia eternă în Dobrogea făgăduinței. Reflecții pe marginea experimentului totalitar al colectivizării forțate (1949-1962) (Marian Cojoc); Radu Gyr – conducătorul legionarilor din Oltenia (Ion-Leone Gavrilă Ciobotea); Craiova la începutul secolului XX – aspecte edilitare și economice (Cristian-Iulian Ceacîru); Comunități umane vâlcene. Comuna Gușoeni – repere identitare (Eugen Petrescu); Refugiați din Basarabia și nordul Bucovinei deportați în Bărăgan la 18 iunie 1951 (Dumitru-Valentin Pătrașcu) au fost studiile prezentate în prima parte a secțiunii.

În continuarea discuțiilor, alte comunicări de specialitate au suscitat interesul participanților: Aspecte privind țărănimea din Oltenia în epoca modernă (Cristina Gudin); Incursiuni în micul mediu urban craiovean: cazurile de divorț și problemele ridicate de acestea (1847-1857) (Nicolae Mihai); Nicolae Bălcescu și propagandiștii ardeleni în pregătirea Revoluției de la 1848 din Țara Românească (Eugen Huruba); Înființarea de spitale, infirmerii și farmacii în zona rurală a județului Dolj, de la Independență la Primul Război Mondial (Lucian Popescu Vava); Memoriile unor eroi olteni din Primul Război Mondial (Monica Negru); Amilcar Săndulescu și alegerea eroului necunoscut (Gabriel Croitoru).

Lor li s-au alăturat concomitent: Schimbări și tendințe cu privire la emigrația românilor din regiunea Oltenia (Alexandra Porumbescu); Participarea la vot în Oltenia. Studiu de caz alegerile prezidențiale 1990-2019 (Mihaela Bărbieru); Șezătoarea culturală, un instrument de educație populară în Oltenia interbelică (Diana-Mihaela Păunoiu); Un secol de prezenţă a creştinilor după Evanghelie în Craiova (Bogdan Emanuel Răduț); Reprezentarea pe plan extern a Bisericii Ortodoxe Române. Cazurile episcopului Melchisedec Ștefănescu al Romanului și patriarhului Justinian Marina (Ion Dragoș Vlădescu); Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol” şi satul model. Studiu de caz: Satul Dioşti, Judeţul Romanaţi (Jeana Pătru).

Tot în cadrul acestei secțiuni, alte studii au oferit prilejul unor schimburi de idei indispensabile pentru cunoșterea faptelor istorice: Un document bancar referitor la înființarea Băncii „Naționale” a Moldovei (Tudor Rățoi); Oltenia și evoluția „problemei dobrogene” (1878-1940). Aspecte geopolitice și militare (George-Daniel Ungureanu, Antoaneta-Laura Sava); Comunismul: o succintă retrospectivă (doctrină, evoluție, practici politice) (Cezar Avram, Ion-Leone Gavrilă-Ciobotea); Considerații asupra profilului socio-demografic al Olteniei (Gabriel Nicolae Pricină); Jurnalul unui ofițer craiovean participant la Primul Război Mondial (Șerban Pătrașcu); Evoluția politică și economică a Olteniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (Laurențiu Radu).

Abordări ale vieții juridice și pendularea între tradiție și contemporaneitate

 Secțiunea Perspective juridice și realități (inter)naționale a abordat elemente de drept și constituționalitate, într-o încercare de a evidenția așezămintele normative ce au guvernat Oltenia. Au fost susținute prelegeri privind: O filă din istoria dreptului muncii: Statutul servitorilor și muncitorilor agricoli în Oltenia primei jumătăți a secolului XX (Cristina Roxana Radu); Când arta stradală întâlnește dreptul (Adrian Circa); Aspecte referitoare la încălcarea dreptului la apărare ca urmare a transpunerii în dreptul intern a Directivei 2007/66/CE cu privire la atribuirea directă ilegală a contractelor de achiziții publice (Mihai Dogaru); Jurământul ca practică juridică și poziția moralei ortodoxe față de el (Ilie Căpraru); Consolidare structurală regională. Rolul Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est în arhitectura neo-funcționalistă (Mariana Cojoc); Tradiția constituționalismului românesc (pravile, legiuiri, regulamente în secolele XVII-XIX) (Florin Nacu); Reformă și revoluție în Oltenia (1821-1866) (Alexandra Nacu).

            O altă secțiune, care a adus în discuție relația dintre tradiție și contemporaneitate, a generat discuții ample pe marginea elementelor ce alcătuiesc patrimoniul cultural material și imaterial al Olteniei. Prin studiile prezentate: Legende etiologice oltenești – reprezentări tipologice (Ionela Carmen Banța); Sisteme tradiționale pentru copt pâinea, în gospodăria rurală din Oltenia. Țestul (Anca Ceaușescu); Craiova – Genius Loci și memoria vârstelor (Gabriela Boangiu); Craiova postbelică în imagini. Pentru o mică teorie a vizibilului în istorie (Silviu-Gabriel Lohon); Oltenia și patrimoniul său cultural imaterial UNESCO (Roxana Deca); Lingvistică universitară craioveană între tradiție și contemporaneitate (Studiu de caz: Analele Universității din Craiova. Seria Științe filologice. Lingvistică) (Elena-Camelia Zăbavă); Momente fundamentale din viața gorjenilor din zona minieră reflectate în tradiții și obiceiuri (Cornel Șomîcu) s-au adus clarificări în cadrul tematicii propuse.

Se cuvine să punctăm că, mai multe studii lingvistice și din domeniile conexe au fost cuprinse în secțiunea Interferențe culturale și lingvistice. Și aici amintim: Antroponimele românești. De la structuri simple la structuri complexe – Iustina Nica (Burci); Imaginea eroilor în era digitală – Haiducii Baba Novac și Gruia lui Novac (Cristina Popa); Dezvoltarea colecției „Biblioteca de popularizare pentru literatură, știință, artă” apărută la Institutul de Editură Ralian și Ignat Samitca, din Craiova (1885-1899) (Delia Bălăican); „Vestitorii de obște” între libertate și cenzură. File din istoria presei românești (Violeta Stratan); Scrisori fără răspuns (Ion Ghica) (Ion Militaru); Imaginea satului românesc în romanul Ion al lui Liviu Rebreanu – antropologie, etnografie și literatură (Mihaela-Bianca Bancă); Un mehedințean mai puțin cunoscut compozitor de muzică bisericească: – Episcopul †Gherasim Safirin de la Roman (Ion-Nicolae I. Mutu-Strehaia).

Manifestarea științifică s-a dovedit a fi un demers salutar al colectivului Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, acesta reușind să valorifice cu obiectivitate sursele istorice, etnografice, arheologice de care Oltenia nu duce lipsă. De remarcat că, prin materialele susținute au fost analizate evenimente și personalități care și-au pus amprenta pe dezvoltarea ulterioară a Olteniei, urcând încă din timpul istoric și până în prezent.

Cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu

Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”