Compensarea fermierilor români „o bătaie de joc”

0
3450

Comisia Europeană ar putea aloca României doar circa 10 milioane euro, ca o compensare a fermierilor, destabilizaţi de afluxul de produse agricole ucrainiene, de pe piaţă, încât europarlamentarul Carmen Avram, membră a Comisiei AGRI, a spus că respectiva sumă este o „bătaie de joc”, nefiind menită să acopere nici pe departe pierderile suferite. Propunerea este înaintată celor 27 de state membre care urmează să decidă în cadrul unei reuniuni tehnice, la 30 martie. Primele plăţi ar putea fi făcute până la sfârşitul lunii septembrie. Ionel Arion, preşedintele Pro Agro, a declarat sâmbătă, în cadrul emisiunii „Politica zilei”, că fondurile promise pentru despăgubiri fermierilor afectaţi de ceea ce se întâmplă, de fapt nişte concesii realmente păguboase, cu cerealele ucrainiene, care au inundat piaţa din România, sunt nesemnificative raportate la pierderile suferite în acest an. Ionel Arion a prezentat o situaţie concretă, nu neliniştitoare, cât aproape dramatică: în silozurile fermierilor români sunt stocate circa 3,5-4 milioane tone cereale, care ar fi trebuit exportate şi pentru recuperarea investiţiilor aferente şi pentru decongestionarea spaţiilor respective de depozitare, în perspectiva viitoarei recolte. Conform comunicatului MADR, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a participat luni 20 martie la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit de la Bruxelles, pe agenda căruia s-au aflat mai multe probleme, precum situaţia pieţelor, aspecte legate de comerţ în domeniul agriculturii, pescuit şi acvacultură, refacerea naturii ş.a.m.d.. După cum se ştie Uniunea Europeană a suspendat anul trecut pentru un an taxele vamale la toate produsele, în domeniul agricol, venite din Ucraina (ţară deocamdată ne-membră UE). Ca urmare ţările membre UE, vecine, s-au trezit inundate de stocuri de porumb, grâu, floarea-soarelui care au destabilizat pieţele locale în detrimentul fermierilor autohtoni. După ce războiul din Ucraina avusese printre consecinţe creşterea preţului la îngrăşăminte chimice, erbicide şi combustibil. Comisarul european pentru Agricultură, polonezul Janusz Wojciechowski a „aranjat” bine lucrurile (opinând că România este cel mai puţin afectată de importurile de cereale venite din Ucraina), astfel încât Comisia Europeană ar propune alocarea a 29,5 mil. euro pentru Polonia, 16,75 mil. euro pentru Bulgaria şi doar 10 mil. euro pentru România. Fermierii români solicitaseră public 200 mil. euro. Executivul de la Bruxelles a cerut evaluări de la statele membre afectate (dosare de daună, mai exact stocurile existente comparativ cu anii precedenţi) apoi a analizat situaţia examinând oferta de produse la nivel naţional şi regional, ca urmare a datelor transmise de ministerele de resort. O comparaţie a stocurilor de la sfârşitul anului, cu media stocurilor din ultimii 5 ani, aşa cum a fost comunicată, dezavantajează România. Stocul la sfârşitul anului 2022 era de 5,8 milioane tone la grâu (o scădere de 9%), de 4,8 milioane la porumb (mai mic cu 59%) iar la floarea-soarelui era mai mic doar cu 2%. În filozofia Comisiei s-a luat în calcul presiunea stocurilor, când acestea înregistrează o diferenţă de peste 20%. Care în cazul României, repetăm aşa cum a fost făcută lucrarea, n-a existat. Consolarea? Comisia Europeană a anunţat că în completarea sprijinului UE –până la 100%- pot veni fonduri naţionale, adică din partea guvernelor respective. Petre Daea, care încerca ieri la Bruxelles să mai schimbe situaţia, şi-a complicat singur „justificările”. La începutul lunii trecute (2 febriarie a.c.) când grupuri de agricultori polonezi au blocat circulaţia TIR-urilor ucrainiene la mai multe puncte de trecere a frontierei în Ucraina, pentru a protesta la intrarea în ţara lor a cerealelor de slabă calitate, care le provocau pierderi, Petre Daea afirma că aproximatix 3 milioane tone de cereale au ajuns în România afectând fermierii autohtoni. Pe 8 martie a.c. s-a deplasat în vamă şi a declarat că totul este în regulă, deşi asociaţiile fermierilor spuneau altceva. Ce să mai creadă Comisia Europeană? Pentru aseară era prevăzută o declaraţie de presă la sediul MADR a ministrului menţionat, căruia –nu este deloc exclus- i s-ar putea cere demisia. Pentru valorificarea cerealelor ucrainiene se închid ochii şi se fac toate diligenţele posibile. Pentru cerealele fermierilor români, care stau în silozurile pline, se întâmplă ceea ce vedem, deşi războiul este al altora nu al lor. La fermierii doljeni, aflaţi la grea încercare, nimeni nu se mai gândeşte.