Preşedintele Chinei, Xi Jinping, începe astăzi o vizită, de două zile, la Moscova –îndelung preparată, inclusiv prin vizita înaltului diplomat chinez Wang Yi, fost ministru de Externe- la invitaţia omologului său rus, Vladimir Putin, în condiţiile în care cei doi lideri cultivă o relaţie strânsă, mărturisită, în ultimii ani. Este prima vizită externă, după reconfirmarea în funcţia de preşedinte al Chinei şi a doua realegere ca lider al Partidului Comunist Chinez a lui Xi Jinping, aureolat –în plan diplomatic- şi de reuşiata deplină în reluarea dialogului dintre Arabia Saudită şi Iran. În calitate de mediator Beijingul a punctat „o victorie prin dialog”, într-un moment de turbulenţe la nivel global. Într-un asemenea context Beijingul va încerca să potenţeze atât Moscova cât şi Kievul, ca în pofida tensiunilor exacerbate, dialogul să fie purtat pe picior de egalitate, pe baza respectului reciproc, pentru a se putea ajunge la soluţii de compromis. China intră aşadar în joc, dacă părţile vor dori acest lucru, mai exact dacă vor accepta să dialogheze. Săptămâna trecută Consiliul de stat al Chinei şi Ministerul chinez al afacerilor de externe au primit mulţumirile ministrului ucrainian de Externe, Dmytro Kuleba, pentru asistenţa umanitară acordată şi documentul de poziţie adoptat, în 12 puncte, în care se regăseşte sintagma „integritate teritorială” de care Moscova nu vrea să audă. De altfel dialogul telefonic purtat de Dmytro Kuleba, cu omologul chinez Qin Gang, s-a dovedit dincolo de formulele de circumstanţă unul promiţător în opţiunea pentru pace a părţilor implicate, reducerea tensiunilor ş.a.m.d.. În prima zi a vizitei lui Xi Jinping este prevăzută „o reuniune informală” cu Vladimir Putin, urmată de un dialog între delegaţiile celor două ţări, în cursul zilei de marţi. China are strategia ei de dezvoltare economică şi după cum a declarat ambasadorul chinez la Moscova, Zhang Hanhui, cele două ţări doresc o cooperare strategică, „spate în spate”. Rezervele exprimate, faţă de această vizită, sunt legate de posibilitatea livrării de furnituri militare Rusiei în cadrul susţinerii războiului. Şi dacă nu o face China, o face Coreea de Nord. Beijingul neagă asemenea ipoteze. Iar presa chineză menţine o euforie după medierea reuşită între Iran şi Arabia Saudită. Wall Street Journal menţionează că după discuţia cu Vladimir Putin, preşedintele Xi Jinping se va întreţine, în sistem video, cu omologul ucrainian Volodimir Zelenski. Negocierile de acum un an, de la Istanbul, între partea rusă şi cea ucrainiană, potrivit fostului premier israelian Naftali Bennett, au fost deturnate de presiunea Londrei şi Bruxelles-ului care au decis că Rusia trebuie învinsă pe câmpul de luptă. Situaţia este extrem de complicată. Din mai multe motive. Între Ucraina şi Taiwan, se opinează că SUA ar privi mai degrabă spre Taipei, de care o leagă o istorie mai lungă. Livrarea de armament, de către Occident, dar şi SUA către Ucraina, este tot mai susţinută, dar nu poate fi fără limite. China a adoptat până în prezent o linie prudentă, dar favorabilă Kremlinului, Xi considerându-l pe Vladimir Putin „vechi prieten”. Anul trecut, în luna februarie, premergător invaziei Ucrainei, Vladimir Putin s-a aflat în vizită la Beijing, unde a semnat o declaraţie comună, parteneriatul între cele două ţări fiind considerat unul fără limite. Un numitor comun: şi Moscova şi Beijing se opun ordinii mondiale „unipolare”. Simbolistica vizitei lui Xi Jinping la Moscova este pentru Vladimir Putin enormă: dovedeşte Occidentului că nu este singur, nu este izolat şi are încă preţuire în Asia. La rândul său Xi Jinping vrea să demonstreze că rămâne un actor cheie pe scena mondială şi are respectul multor lideri din lume. Necondamnând invazia Rusiei în Ucraina, Beijingul a oferit un colac de salvare diplomatică Moscovei. Wall Street Journal consideră că voiajul lui Xi, la Moscova, pentru a-l întâlni pe Vladimir Putin este şi o reacţie la vizita lui Nancy Pelosi ca preşedinte a Camerei Reprezentanţilor, la Taipei. Dar cu toate acestea China lasă să se înţeleagă că ştie ce sunt acelea linii roşii, chiar şi în cadrul prieteniei „fără limite” cu Rusia şi antreprenori chinezi au rupt legăturile cu piaţa rusă, spre a evita violarea sancţiunilor şi năruirea accesului pe pieţele occidentale. Beijingul mai ştie că Moscova a devenit dependentă în plan economic, dar şi politic şi va fi un partener junior în dinamica viitoare. Chiar dacă războiul a creat o dinamică, fără precedent, în parteneriatul strategic sino-rus.
