Domeniul Coroanei Segarcea: Un „Sărut” în „Zbor”!

Deloc surprinzător evenimentul, de reală ţinută intelectuală, de vineri după-amiază, găzduit se somptuoasa „Sală a Regilor” a cramei Domeniul Coroanei din Segarcea. Deloc surprinzător, fiindcă am mai participat, aici, la elevate manifestări de ţinută, bine pregătite în prealabil, apte să creeze o lăuntrică vibraţie, dublată de severe virtuţi intelectuale. Amfitrioni desăvârşiţi, soţii Cornelia şi Mihai Anghel şi bineînţeles fiul lor Mihai Andrei „Bozo”, naturi generoase, deferenţi, plini de căldură, cu toţi invitaţii. De data aceasta a fost un vernisaj cu lucrări de creaţie grafică şi pictură, aparţinând tinerei artiste Amalia Stancu, din Segarcea, absolventă a Liceului de Arte „Marin Sorescu” din Craiova, în prezent studentă la Universitatea de Arte şi Design din Cluj-Napoca. Creaţia sa de debut sugerează contemplarea naturii obiective, tumultul frământărilor interioare, dând naştere unui univers propriu foarte personal. Artista este realmente plină de talent. Elogiată de Ioana Fluieraşu, vicepreşedintă a Uniunii naţionale a artiştilor plastici din România, filiala Craiova, care i-a fost profesoară, dar şi de preşedintele aceluiaşi organism, Emil Bănuţi, şi cu precădere de Oana Mitria, manager de comunicare, cu un discurs liber, articulat şi la obiect, savuros de-a dreptul, cu armătură şi contur, care a circumscris evenimentul omagiului adus lui Constantin Brâncuşi, la împlinirea a 147 de ani de la naşterea sa, pentru felul în care a pus în valoare, prin artă, legătura de suflet cu meleagurile natale şi poporul român. Oana Mitria a reuşit, o bună sincronizare între titlul expoziţiei „Zbor” şi sortimentul de vinuri „Sărut”, dedicat marelui sculptor, personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului trecut. Creaţia tinerei artistei şochează prin structura riguroasă, sublimând sentimentul depărtării. Tablourile expuse „Cântecul Pădurii”, „Vrăjitoarele Pădurii”, „Perdea de Frumuseţe”, „Scoarţă de Copac”, „Păsări”, „Insecte”, „Metamorfoză”, „Îmbrăţişând vechiul”, „Mori de Vânt”, „Tatăl Pădurii”, induc sentimentul unei asimilări a omului naturii, prin armonia liniilor ce conturează siluete umane, cu cele care descriu formele naturii. Nu îmi propun, fireşte, o exegeză estetizantă asupra tablourilor expuse, nu îmi arog asemenea competenţe, dar cunoştinţele vaste –realmente- ale artistei se îngemănează cu o vie observaţie, cum spuneam, asupra naturii, dând naştere unui univers foarte personal. Invitaţii, majoritatea avizaţi, au zăbovit minute în şir asupra tablourilor expuse, într-o linişte patriarhală în care răzbăteau difuz acute muzicale din repertoriul celei care a fost Maria Tănase, o bună cunoştinţă a marelui sculptor, chiar pe versant sentimental, fiindcă s-a vorbit şi de fascinanta lor poveste de dragoste. S-a discutat aproape în şoaptă despre creaţia artistei, dar emoţia privitorilor nu poate fi teoretizată. De un gust rafinat simbolistica evenimentului, derulat sub semnul „Zborului” tinerei artiste, şi al prestigiosului vin „Sărut”, un vin despre iubire, magia întâlnirilor între jumătăţi potrivite, linii care surprind esenţa tandreţei, apropierii şi cumpătării. „Sărut” este puntea între suflete. Invitaţii au avut privilegiul de a vizita vestita cramă, cunoscută pe piaţa internă dar şi medaliată, în nenumărate rânduri la concursuri internaţionale, primind explicaţii despre tainele vinurilor obţinute, aflate acum la maturare şi învechire, în condiţii de temperatură constantă vegheată ceas de ceas. Aşadar un eveniment deloc insolit la Domeniul Coroanei din Segarcea, datorat cum spuneam soţilor Mihai şi Cornelia Anghel pentru care –dovezile sunt implacabile- cultura rămâne singura sursă certă a bucuriei permanente, adevărată formă de maturitate a spiritului. O lume cu bune maniere, cu farmecul şi candoarea ei, dar şi confortul intelectual ineluctabil. Cultura e o satisfaţie perpetuă fără riscuri, fără dezamăgiri, o satisfacţie pe care o poţi avea fără să depinzi de alţii. Blândeţea, generozitatea, prudenţa şi celelalte nu sunt decât un posibil al virtuţii, bine profesate, o formă eficientă de igienă a spiritului, cum spunea Constantin Noica. Un vernisaj, fiindcă îl putem numi aşa, la Domeniul Coroanei din Segarcea, rămâne un moment de referinţă, inclusiv pentru  viaţa localităţii, amuţită de urgenţe, oboseală, zbaterea cotidiană, mereu nemărturisită, revigorată prin astfel de demersuri de rafinată cultură.