Domeniul Coroanei Segarcea: Un „Sărut” în „Zbor”!

1
3230

Deloc surprinzător evenimentul, de reală ţinută intelectuală, de vineri după-amiază, găzduit se somptuoasa „Sală a Regilor” a cramei Domeniul Coroanei din Segarcea. Deloc surprinzător, fiindcă am mai participat, aici, la elevate manifestări de ţinută, bine pregătite în prealabil, apte să creeze o lăuntrică vibraţie, dublată de severe virtuţi intelectuale. Amfitrioni desăvârşiţi, soţii Cornelia şi Mihai Anghel şi bineînţeles fiul lor Mihai Andrei „Bozo”, naturi generoase, deferenţi, plini de căldură, cu toţi invitaţii. De data aceasta a fost un vernisaj cu lucrări de creaţie grafică şi pictură, aparţinând tinerei artiste Amalia Stancu, din Segarcea, absolventă a Liceului de Arte „Marin Sorescu” din Craiova, în prezent studentă la Universitatea de Arte şi Design din Cluj-Napoca. Creaţia sa de debut sugerează contemplarea naturii obiective, tumultul frământărilor interioare, dând naştere unui univers propriu foarte personal. Artista este realmente plină de talent. Elogiată de Ioana Fluieraşu, vicepreşedintă a Uniunii naţionale a artiştilor plastici din România, filiala Craiova, care i-a fost profesoară, dar şi de preşedintele aceluiaşi organism, Emil Bănuţi, şi cu precădere de Oana Mitria, manager de comunicare, cu un discurs liber, articulat şi la obiect, savuros de-a dreptul, cu armătură şi contur, care a circumscris evenimentul omagiului adus lui Constantin Brâncuşi, la împlinirea a 147 de ani de la naşterea sa, pentru felul în care a pus în valoare, prin artă, legătura de suflet cu meleagurile natale şi poporul român. Oana Mitria a reuşit, o bună sincronizare între titlul expoziţiei „Zbor” şi sortimentul de vinuri „Sărut”, dedicat marelui sculptor, personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului trecut. Creaţia tinerei artistei şochează prin structura riguroasă, sublimând sentimentul depărtării. Tablourile expuse „Cântecul Pădurii”, „Vrăjitoarele Pădurii”, „Perdea de Frumuseţe”, „Scoarţă de Copac”, „Păsări”, „Insecte”, „Metamorfoză”, „Îmbrăţişând vechiul”, „Mori de Vânt”, „Tatăl Pădurii”, induc sentimentul unei asimilări a omului naturii, prin armonia liniilor ce conturează siluete umane, cu cele care descriu formele naturii. Nu îmi propun, fireşte, o exegeză estetizantă asupra tablourilor expuse, nu îmi arog asemenea competenţe, dar cunoştinţele vaste –realmente- ale artistei se îngemănează cu o vie observaţie, cum spuneam, asupra naturii, dând naştere unui univers foarte personal. Invitaţii, majoritatea avizaţi, au zăbovit minute în şir asupra tablourilor expuse, într-o linişte patriarhală în care răzbăteau difuz acute muzicale din repertoriul celei care a fost Maria Tănase, o bună cunoştinţă a marelui sculptor, chiar pe versant sentimental, fiindcă s-a vorbit şi de fascinanta lor poveste de dragoste. S-a discutat aproape în şoaptă despre creaţia artistei, dar emoţia privitorilor nu poate fi teoretizată. De un gust rafinat simbolistica evenimentului, derulat sub semnul „Zborului” tinerei artiste, şi al prestigiosului vin „Sărut”, un vin despre iubire, magia întâlnirilor între jumătăţi potrivite, linii care surprind esenţa tandreţei, apropierii şi cumpătării. „Sărut” este puntea între suflete. Invitaţii au avut privilegiul de a vizita vestita cramă, cunoscută pe piaţa internă dar şi medaliată, în nenumărate rânduri la concursuri internaţionale, primind explicaţii despre tainele vinurilor obţinute, aflate acum la maturare şi învechire, în condiţii de temperatură constantă vegheată ceas de ceas. Aşadar un eveniment deloc insolit la Domeniul Coroanei din Segarcea, datorat cum spuneam soţilor Mihai şi Cornelia Anghel pentru care –dovezile sunt implacabile- cultura rămâne singura sursă certă a bucuriei permanente, adevărată formă de maturitate a spiritului. O lume cu bune maniere, cu farmecul şi candoarea ei, dar şi confortul intelectual ineluctabil. Cultura e o satisfaţie perpetuă fără riscuri, fără dezamăgiri, o satisfacţie pe care o poţi avea fără să depinzi de alţii. Blândeţea, generozitatea, prudenţa şi celelalte nu sunt decât un posibil al virtuţii, bine profesate, o formă eficientă de igienă a spiritului, cum spunea Constantin Noica. Un vernisaj, fiindcă îl putem numi aşa, la Domeniul Coroanei din Segarcea, rămâne un moment de referinţă, inclusiv pentru  viaţa localităţii, amuţită de urgenţe, oboseală, zbaterea cotidiană, mereu nemărturisită, revigorată prin astfel de demersuri de rafinată cultură.

1 COMENTARIU

  1. Frumoase poze, domnule Cantar! Frumos ceea ce a expus tanara artista ,Amalia Stancu! Respect inclinarea dumneavoastra spre spoturi publicitare a ,, noilor patroni ai domeniului Segarcea! Daca nu-l cumparau ei , il cumparau alet neamuri pe degeaba, asa cum au cumparat cam tot din Romania! Poate ca nu au reusit sa cumpere si spiritul romenesc in totalitate! Aicea stam binisor! Eu nu pot sa-i felicit pentru ca nu stiu daca sunt mostenitorii familiei regale sau mostenitorii taranilor romani ,desmosteniti de pamaturile lor, pentru a (re)forma ,,domeniul coroanei” lui Carol Intaiul, Primul si mostenitorii sai etc. Uneori , vad ca multi critica familiile evreilor care lasa mostenire urmasilor lor, domenii, banci, industrii si alte alea insa ,nimeni ,nu isi mai aminteste ca pana si istoria si istoricii ei, uita cum si de unde au facut astia averi, in ce timp (pace saiurazboi, calamitati ori revolutii, lovituri de stat ori asa, o stare de beatitudine nationala cand,asa un capritz, d’un pamplezir, taranul obidit si oraseanul paduchios si jegos din Romania, a ,,donat” de buna voie si nesimilt de nimeni,oamenilor vremurii apuse de ieri si de azi, celor cu spirit entreprenorial sau sange albastru, pamanturile, casele,vacile si orataniilor lor! Numai cainii au devenit vagabonzi atunci si in zilele noastre cand ii numim caini comunitari! Sa hranesti niste guri umane flamande a fost si e dificil daraminte niste caini ai nimanui 1Frumos scris, domnule Cantar,dar eu, nascut cu vreo 78 de ani ,minus o zi, dupa nasterea Sfantului sculpturii romanesti, imi amintesc o vorba a maestrului:,, ce mai mare fericire este contactul intre esenta noastra si esenta eterna”! Dumnezeu sa il odihneasca in pace si noua ,sa ne dea tinere de minte ca sa nu-l uitam pe acest sfant artist al nostru!

Comments are closed.