Că atribuirea „Balonului de Aur” lui Karim Benzema, jucătorul lui Real Madrid, face bine Republicii franceze, ar putea părea o naivitate. Dar sportul nu mai este deloc despărţit de politică şi „cazul Benzema” –mult mediatizat- merită privit cu atenţie. Pentru merite sportive, decernarea „Balonului de Aur” prodigiosului jucător madrilean nu este contestată. Dar, există şi rezerve. Născut în 1987 într-o familie de imigranţi algerieni instalată la Bron, un cartier al Lyonului, Karim Mostapha Benzema nu diferă de alte staruri franceze provenite din rândul imigranţilor. Trecem peste scandalul scabros –„afacerea Sextape”- a cărui victimă a fost în 2015 fostul coechipier Mathieu Valbuena şi ajungem la finala Ligii Campionilor din 2018 când Benzema n-a ezitat să îmbrăţişeze drapelul algerian, ceea ce nu a căzut deloc bine la Elysee, într-o relaţie rece, şi acum ambiguă în pofida eforturilor, cu Algerul. Selecţionerul Didier Deschamps l-a lăsat departe de echipa naţională timp de 5 ani. Declarat cel mai bun jucător UEFA 2021-2022 şi primind „Balonul de Aur”, cel care câştigase 4 consecutive campionate cu Ol. Lyon (2005-2008), şi este un star al Real Madridului, poate face mult pentru Franţa, la CM din Qatar. Dacă Zinedine Zidane este un copil al anilor 70, după independenţa Algeriei şi acordul de al Evian semnat în 1962, Karim Benzema, la vârsta de 10 ani prinde fractura algeriană în cartierele franceze, în urma războiului civil între armată şi grupurile islamiste din ţara părinţilor săi. La 25 septembrie 1995 teroristul Khaled Kelkal, prezumat responsabil de atentate, a fost ucis la Lyon. Karim Benzema reprezintă de aseară un bun comun franco-algerian.
