Războiul din Ucraina a relansat rolul Alianţei atlantice. Dacă în 2019 Emmanuel Macron spunea că NATO este în „moarte cerebrală”, în prezent Alianţa contează pe 30.000 militari, pregătiţi la înalt nivel şi trimite un mesaj de unitate şi de forţă. Va mobiliza în perioada imediată un efectiv de 300.000 militari în cadrul forţei de intervenţă rapidă, în caz de agresiune contra unuia dintre membrii săi. Cum Suedia şi Finlanda doresc să se integreze şi la Madrid şefii de stat şi de guvern vor discuta realansarea Alianţei, finalmente Ankara –după săptămâni de negocieri- care bloca aderarea celor două ţări nordice din cauza protejării militanţilor PKK consideraţi terorişti, şi a partizanilor predicatorului Fethullah Gullen, bănuit de orchestrarea unei lovituri de stat în Turcia în iulie 2016, a ridicat blocajul. Turcia, producătoare de drone Bayraktar şi gardianul strâmtorii Bosforului, în litigiu cu Grecia, pe marginea forajelor petroliere off-shore în Marea Egee, n-a fost uşor de convins. Pentru Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, Rusia reprezintă o ameninţare directă pentru securitatea comună.
