Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a pus la punct toate detaliile privind depunerea cererii de sprijin pe suprafaţă, aferentă Campaniei 2012, care include plata SAPS, plăţile complementare de la bugetul naţional, precum şi pe cele compensatorii şi de agromediu. În teritoriu se cunosc deja instrucţiunile şi varianta finală de primire a acestor cereri, aspecte pe care conducerea Centrului Judeţean Dolj al APIA, directorul Emil Călugăru, ni le-a detaliat şi expus, astfel încât solicitanţii plăţilor derulate prin APIA să înţeleagă cu exactitate ceea ce au de făcut pentru a beneficia de ele.
Ce noutăţi aduce Campania de primire a cererilor de sprijin din acest an?
În acest moment noi avem instrucţiunile finale, care includ toate detaliile privind depunerea cererii în Campania 2012 şi varianta oficială de primire a acesteia. În linii mari, perioada de depunere a cererilor este aceeaşi ca în fiecare an, respectiv 1 martie – 15 mai, cu o perioadă de prelungire care se desfăşoară între 16 mai şi 11 iunie, cu o penalizare de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Evident, în această perioadă se pot depune completări, se pot face modificări la declaraţia de suprafaţă, până la anumite termene, care sunt foarte clar specificate. Cererea de sprijin pe suprafaţă pentru Campania 2012 include plata SAPS, deci sumele care provin din Fondul European de Garantare în Agricultură – FEGA, plăţile complementare de la bugetul naţional – CNDP, care se acordă pentru culturi şi, bineînţeles, plăţile compensatorii şi plăţile de agromediu, care au ca surse de finanţare Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltae Rurală – FEADR. În Dolj, sunt aplicabile Măsurile 2.1.2. privind zonele defavorizate şi 2.1.4. – plăţile de agromediu.
Ce documente trebuie să depună fermierul pentru a beneficia de sprijin şi care sunt paşii pe care trebuie să-i urmeze solicitantul pentru ca toată documentaţia să fie acceptată fără probleme?
Este vorba de documentele pe care noi le solicităm în fiecare an: cele pentru persoane fizice: copie după actul de identitate şi dovada existenţei unui cont bancar activ, iar pentru persoanele juridice: statutul societăţii, CIF-ul, şi, de asemenea, actul care dovedeşte existenţa contului bancar. Pentru consiliile locale care solicită subvenţie pentru pajiştile comunale este obligatorie în acest an completarea unei declaraţii de eligibilitate, care trebuie depusă la cererea de sprijin împreună cu hotărârea consiliului local. În principiu, consiliile locale nu mai pot solicita subvenţie pentru suprafeţele care aparţin comunei dar au fost închiriate sau concesionate crescătorilor de animale, aşadar, ci numai pentru ceea ce rămâne strict în uzul consiliului local.
În primul rând, fermierul îşi completează declaraţia de suprafaţă prin aplicaţia IPA, pe baza codului şi a parolei pe care le găseşte deja în aplicaţie. Acest lucru îl poate face fie la un terminal conectat la internet, fie de acasă, fie de la primărie sau la centrul local APIA, dacă nu există altă posibilitate. Această declaraţie de suprafaţă, împreună cu documentele de identitate, cu dovada contului bancar şi cu formularul de cerere pretipărit, care există deja în aplicaţie noastră din anul precedent, constituie dosarul şi acesta se depune la centrul local. Obligaţia fermierului este să se asigure că dosarul lui a ajuns la centrul local APIA, fie că îl duce personal, sau prin împuternicit. Atenţie, trebuie ştiut că numai existenţa unui număr de înregistrare, pus pe cerere, face dovada că dosarul a fost depus. Fără acest număr de înregistrare de la centrul local APIA, dosarul nu există. Asta este o altă mare obligaţie a fermierului. La centrul judeţean APIA, se depun numai dosarele marilor fermieri, pentru că aceştia au un alt regim, sunt cereri mari, se lucrează mai greu şi autorizarea la plată se face numai de către conducerea instituţiei, pentru că este vorba de sume foarte mari.
Aplicaţia IPA Online a devenit obligatorie!
Aşadar, cererile pe “hârtie” nu mai sunt acceptate în acest an?
Din acest an, cererile se depun numai prin aplicaţia IPA Online, care a devenit obligatorie. Există o singură excepţie: situaţia în care, accidental, aplicaţia nu funcţionează, caz în care se pot primi şi hărţi în formatul de hârtie. Dar, în final, tot la aplicaţia IPA se va ajunge.
IPA a suferit multe modificări faţă de campania precedentă, în sensul că au fost achiziţonate procesoare şi memorii mult mai performante, asta pentru partea de hardware, iar pentru partea de software au fost implementate noi funcţionalităţi, diverse atenţionări care apar atunci când fermierul îşi completează în mod eronat declaraţia de suprafaţă. De exemplu, dacă bifează o parcelă într-o zonă defavorizată şi ea nu există, aplicaţia îl atenţionează că a greşit. Sau dacă fermierul cultivă mai mult de doi ani floarea-soarelui, de asemenea, se înclacă GAEC 4 şi apare iar atenţionarea. Practic, nu mai poţi să greşeşti.
Asta înseamnă că declaraţia de suprafaţă se completează de fermier, cu ajutorul “user”-ului şi a parolei furnizate de către Agenţie?
Declaraţia de suprafaţă se completează de către fermier, este obligaţia lui. În acest sens, noi am trimis adrese către toate primăriile din judeţ, i-am rugat să colaboreze în vederea întocmirii declaraţiei de suprafaţă de către fermieri şi numai atât! Restul, dosarul cererii, se primeşte la centrele locale APIA, împreună cu celelalte documente pe care deja le-am menţionat şi, bineînţeles, această declaraţie de suprafaţă, chiar dacă este completată la primărie, sau la orice calculator la care fermierul are acces, ori prin programul “Biblionet”, cu acces la internet, care există în 40 de locaţii în Dolj. Apoi, cererea va fi preluată şi verificată de funcţionarul APIA.
Nu toţi fermierii ştiu să utilizeze calculatorul, cum o să se descurce cu completarea aplicaţiei IPA Online?
Ştim acest lucru, de aceea am şi solicitat ajutorul primăriilor, prin personalul de specialitate, cu atribuţii în agricultură. Pe de altă parte, toate parcelele care au fost declarate în campania trecută se găsesc deja în aplicaţia informatică, fermierul putând să lase neschimbată declaraţia de suprafaţă sau eventual să îşi facă modificări acolo unde este cazul – modificări de suprafeţe, de culturi ş.a.m.d.. În principiu, această declaraţie de suprafaţă nu este greu de completat, mai ales că funcţionarii noştri au avut sesiuni de informare şi instruire şi pentru fermieri şi pentru personalul care doreşte să se implice în această activitate, activităţi pe care noi le-am monitorizat foarte atent, astfel încât fiecare primărie să fie informată cu tot ce este legat de Campania SAPS 2012, la fel şi fermierii.
Ce ne puteţi spune despre controlul “în teren”, prin teledetecţie?
Este foarte important să amintim că rolul lui este verificarea obiectivă în teren a datelor pe care fermierii le-au declarat în cererile de sprijin, atunci când le-au depus. Controlul are anumite aobiective şi anume existenţa suprafeţelor declarate, poziţionarea corectă – este foarte important – a parcelelor în declaraţia de suprafaţă, respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu – sunt aceste GAEC-uri care au o foarte mare importanţă, ele constituind la rândul lor o condiţie de eligibilitate. Dacă toate aceste condiţii, inclusiv existenţa culturilor pe care le-au declarat, sunt rspectate, fermierul nu va fi penalizat. Dacă una dintre condiţii nu este îndeplinită, în funcţie de neconformităţi, fermierul va fi penalizat. Poate ajunge la anumite procente de penalizare, la respingerea plăţilor pentru campania în curs sau, dacă este depăşit acel procent de 50%, se poate ajunge chiar la sancţiuni multianuale.
Rata de eroare a scăzut simţitor
În anii precedenţi au existat destule semnale negative, suspiciuni, cu privire la adeverinţele în care sunt consemante suprafeţele declarate de fermieri, eliberate de primării. Au fost cazuri în care una scria în adeverinţă, şi alta era realitatea.
În campania 2012 se pune foarte mare accent pe adeverinţa pe care o eliberează primăria, adeverinţă care este în conformitate cu Registrul agricol, care, ştim bine, trebuie să existe la primării, conform HG nr. 1632/2009, care prevede existenţa lui pentru perioada 2010-2014. Noi le-am sugerat fermierilor – este scris şi în invitaţia pe care o trimitem în fiecare an – ca în momentul în care se prezintă la depunerea cererii să aibă şi această adeverinţă, care să fie corespunzătoare cu datele din Registrul agricol. Nu cerem nimic în plus, este o obligaţie legală a primăriilor să aibă acest Registru, din care noi cerem doar câteva date: suprafeţele declarate de fermieri în blocurile fizice respective, pe care le exploatează. Aici discutăm despre două feluri de documente: cele care atestă dreptul de utilizare – aici intră contractul de arendă, titlul de proprietate, contractul de concesiune, şi documentele care atestă utilizarea efectivă a terenului, şi acest document este adeverinţa. Oricum, Registrul agricol este stipulat şi în legislaţie, este luat ca bază de date pentru APIA, este un articol clar care prevede acest lucru. Aşadar, dacă adeverinţa este adusă de la bun început, este foarte bine, pentru că nu vor mai exista acele neconformităţi după introducerea cererilor în baza de date, ea face lumină încă de la început şi estompează şi potenţialele intenţii de fraudă.
Vorbind de neconformităţi, care este procentul de eroare înregistrat de-a lungul campaniilor trecute, când încă nu exista aplicaţia IPA Online, şi ce s-a schimbat odată cu implementarea acesteia?
În privinţa ratei de eroare la care s-a ajuns în fiecare an, trebuie să spunem că dacă în 2007 totalitatea neconformităţilor era de 14,7%, în 2011 s-a ajuns la 2,55%, iar obiectivul pentru 2012 este să fie sub 2%. Aceasta este valoarea agreată şi de Comisia Europeană. Un rol determinant în scăderea acestei rate de eroare l-a avut, evident, depunerea declaraţiei prin aplicaţia IPA, unde s-au eliminat din start toate acele erori de desen, de descriere. Aplicaţia are foarte multe utilităţi: măsoară cu mare precizie la o scară extrem de mare, practic, realitatea din teren poate fi transpusă în această aplicaţie.
Numărul marilor fermieri din Dolj s-a dublat în 2011, faţă de 2007
Evaluând statistic anii în care fermierii au beneficiat de sprijin pe suprafaţă, respectiv 2007 – 2011, care sunt concluziile referitoare la numărul solicitanţilor, la dimensiunile suprafeţelor pe care le exploatează?
Se constată o tendinţă de scădere a numărului de fermieri, în condiţiile în care suprafaţa rămâne aceeaşi, în jur de 430.000 de ha pentru Dolj, în fiecare an. De la un an la altul, numărul total de fermieri a ascăzut de la 67.600 în 2007, la 55.528 în 2011. Există această tendiţă de descreştere a cifrei solicitanţilor, dar suprafaţa rămâne aceeaşi, ceea ce înseamnă că terenurile se comasează, în sprijinul acestei observaţii vine şi faptul că numărul marilor fermieri a crescut din 2007, când erau doar 400, la 810 fermieri, în 2011. Aşadar, creşte numărul celor care exploatează peste 50 de ha şi aici vorbim deja de sute şi mii de hectare din Dolj. Asta se şi doreşte, comasarea terenurilor pentru o instrumentare mai bună a cererilor de către noi, dar este util şi pentru agricultori.
Cu siguranţă, fermierii ar dori să ştie care va fi valoarea sprijinului la hectar în acest an? Aveţi informaţii în acest sens?
Anul trecut, spijinul pe suprafaţă a fost de 91,2 euro/ha. Anul aceste se estimează că sprijinul s-ar putea să crească undeva la 110-120 de euro/ha. Dar, în acest moment, aceste date nu se cunosc oficial, întrucât ele se calculează î funcţie de suprafaţa eligibilă, care, de la un an la atul, se modifică. Suprafaţa eligibilă pentru care sunt făcute calculele este de 8,7 milioane ha la nivel naţional. Dacă, de exemplu, anul trecut a fost depăşită – a fost de 9,7 milioane ha, atunci s-a aplicat un coeficient de reducere liniară de aproximativ 10% şi aşa s-a ajuns de la 165 de euro/ha, la 91,2% euro/ha. Deci, acesta a fost motivul reducerii liniare şi nu alte speculaţii, precum că s-ar fi declarat fals. PNDC-urile, de asemneea, se vor stabili ulterior, prin HG, în funcţie de posibilităţile financiare existente la momentul respectiv.
