În orice discuţie serioasă, despre producţia legumicilă a Doljului, care aprovizionează consistent şi alte pieţe din ţară, cu precădere Valea Jiului, nu numai pe cele ale municipiului Craiova, cu pepeni, cartofi timpurii, tomate, legume-verdeţuri ş.a.m.d., Dăbuleniul are un cuvânt de spus. Nu-şi revendică nici un titlu gratuit, de capitală a lubeniţei, cu care a fost alintat, dar cei peste 1500 de cultivatori, care deţin carnete de producător, se află în faţa unor noi provocări cumplite, generate de conjunctura energetică şi pieţele incerte. Inginerul Alecu Gherlan, şeful Registrului agricol de la Primăria Dăbuleni, vede debutul anului agricol cu destulă nelinişte, fiindcă „toate s-au scumpit” (motorina, folia, sămânţa), adică imputurile, încât se prefigurează noi strategii. Şi una dintre acestea ar fi reducerea sensibilă a suprafeţei destinate culturii pepenilor (circa 800 hectare anul trecut) în favoarea cartofului timpuriu şi extra-timpuriu, produs în spaţii protejate. Este şi o consecinţă a preţurilor, relativ scăzute, practicate anul trecut în valorificarea lubeniţei şi pepenelui galben, cu excepţia primelor 2-3 săptămâni. Inginerul Alecu Gherlan ştie ce vorbeşte, cunoaşte preocupările şi grijile cultivatorilor din Dăbuleni, care urmăresc cu asiduitate politicile noului ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, după ce acesta a reintrodus schema de ajutor de minimis pe anul în curs pentru susţinerea producţiei de legume în spaţii protejate (ciclul 1 sau 2 la tomate, castraveţi, fasole păstăi, ardei gras, ceapă verde) şi programul de susţinere a producţiei de usturoi pentru a reduce importurile, cu impact asupra balanţei comerciale. Valoarea maximă a sprijinului financiar de ajutor de minimis per beneficiar ar putea fi de 4000 de euro (3000 euro per cultură, în ciclul 1 / 1000 metri pătraţi / beneficiar şi 1000 de euro per cultură în ciclul 2 / 1000 metri pătraţi / beneficiar). Cele două proiecte de acte normative ce presupun o serie de măsuri de susţinere financiară a agricultorilor au fost postate în dezbatere publică pe site-ul politici.agricole@madr.ro. Să revenim: la Dăbuleni, pregătirile –să le spunem aşa- producţiei legumicole sunt în plină desfăşurare. „Oricum am întoarce lucrurile, producătorii mari şi mici ai localităţii n-au încotro şi trebuie să se plieze la noile rigori, căutând să se circumscrie programelor europene de promovare agroalimentară, mai exact pactului ecologic european”, spune Alecu Gherlan. Şi referirile lui vizează, pe larg, standardele ridicate de siguranţă şi calitate. Cu care oamenii locului s-au obişnuit. Există însă o reticenţă nefirească a hypermarketurilor şi supermarketurilor din Craiova la preluarea gamei sortimentale de legume din teritoriu, există apoi o slabă promovare a produselor din aceste exploatări agricole şi nu în ultimul rând o neimplicare concludentă a parlamentarilor doljeni în susţinerea cu fermitate, în comisiile de specialitate a vocaţiei de legumicultori consacraţi din bazinele legumicole doljene. Fiindcă de fapt problemele celor din Dăbuleni se regăsesc, la aceleaşi dimensiuni, la Poiana Mare, Teasc, Ghidici sau… Işalniţa. Şi pe agenda Prefecturii Dolj o astfel de problemă, cum este desfacerea producţiei legumicole, cu destule inconveniente care trebuie surmontate, fiind vorba de tradiţie şi renume, îşi poate găsi locul cuvenit, în şedinţele de lucru. Dăbuleniul îşi datorează faima, în bună măsură, renumitei lubeniţe, produsă aici, de ani buni, dar în faţa noilor provocări, caută şi alte strategii, prin care, neîndoielnic va răzbi.
