Nervozitatea Parisului, după cele întâmplate, este imensă. Mai ales că la 10 septembrie a.c. Franţa şi Australia finalizaseră discuţiile privind cooperarea militară ranforsată între cele două ţări, obiectiv menit să asigure securitatea în zona indo-pacifică, unde –se afirmă- ambiţiile Chinei generează îngrijorare. Franţa era considerată cel mai apropiat aliat al Australiei după SUA. Apropierea survenea după ce tonul Beijingului –principalul partener comercial al Australiei- devenise tot mai belicos. Prezentă în regiune, în Noua Caledonie şi Polinezia Franceză, Franţa era percepută ca un aliat solid al Australiei. Mai mult, Emmanuel Macron făcuse cunoscut că doreşte să amplifice angajamentul Franţei în această parte a lumii. Militari din legiunea străină se pregăteau la Queensland cu omologii lor australieni. Avioanele franceze participau la exerciţii conjugate cu cele ale Australiei şi SUA. Lovitura de teatru s-a produs la 16 septembrie a.c. când în videoconferinţa cu premierul britanic Boris Johnson şi preşedintele american Joe Biden, premierul australian Scott Morisson, a anunţat că ţara sa se va dota cu submarine cu propulsie nucleară în cadrul unui nou parteneriat în regiunea indo-pacifică alături de SUA şi Regatul Unit. Ceea ce fusese numit „contractul secolului”, livrarea a 12 submarine cu propulsie convenţională (diesel-electrice), de Naval Group, era torpilat. Purtătorul de cuvânt al armatei franceze, Herve Grandjean, a afirmat marţi 21 septembrie pe Twitter că, înainte anunţului ruperii contractului, Canberra trimisese un mesaj optimist Parisului, că se declară mulţumită de performanţele submarinelor cu care avea să se doteze şi derularea programului. A urmat rechemarea ambasadorilor francezi din SUA şi Australia şi anularea întâlnirii miniştrilor Apărării din Franţa şi Marea Britanie. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a considerat inacceptabilă maniera la care Franţa a fost tratată, într-o declaraţie pentru CNN, iar miniştrii de Externe din cele 27 de ţări europene şi-au exprimat solidaritatea cu Franţa, o susţinere clară, potrivit şefului diplomaţiei europene, Josep Borell. Criza diplomatică ridică mai multe probleme, printre care poziţionarea în noul război rece care se prefigurează în zona indo-pacifică şi în conflictul larvar care opune SUA şi China. Victima colaterală a crizei: acordul de liber-schimb între UE şi Australia încheiat în 2018 ar putea fi blocat de Franţa şi deja ministrul afacerilor europene, Clement Beaune, ieri, a afirmat că este de negândit continuarea negocierilor cu Canberra. Un contract de 56 miliarde euro (90 miliarde dolari australieni) pentru Naval Group a fost desfiinţat. Emmanuel Macron se întreţinuse cu premierul australian Scott Morisson care îi reafirmase „angajamentul total”. O ultimă idee: la ONU, preşedintele american Joe Biden a declarat că nu vrea un război rece cu China şi refuză o lume divizată în blocuri.