Liderii UE n-au reuşit, în noaptea de joi spre vineri, a se pune de acord, pe propunerea Franţei şi Germaniei de a organiza cât de curând un summit cu preşedintele rus Vladimir Putin, pe motivul că nu sunt reunite condiţiile propice. Proiectul a divizat statele membre şi consensul n-a fost găsit. Ţările baltice, Polonia, Suedia şi Olanda s-au opus unei runde de dialog cu preşedintele rus, care a multiplicat acţiunile agresive contra ţărilor UE şi a celor vecine. Preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a invocat faptul că nu se observă schimbări radicale în comportamentul lui Vladimir Putin şi, o angajare fără nici o linie roşie, fără nici o condiţie prealabilă, ar fi un prost semnal. Relaţiile între UE şi Rusia n-au încetat să se deterireze după „cazul Crimeea” şi conflictul din Ucraina, în 2014. Nici un summit n-a mai avut loc după această dată. Cancelarul german Angela Merkel a subliniat că dialogul este important şi că se va lucra asupra formatului acestuia. „Eu susţin Germania şi Franţa pentru un dialog la cel mai înalt nivel cu Rusia”, a declarat cancelarul austriac Sebastian Kurz. La rândul său premierul belgian Alexander De Croo, a spus că relaţia cu Rusia nu se poate limita doar la sancţiuni economice şi expulzări de diplomaţi. „La un moment dat va trebui să ne reunim în jurul mesei”. Dacă Franţa şi Germania au pledat pentru relansarea dialogului cu Rusia, ideea a divizat liderii europeni. Dialogul ar urma să angajeze domenii de interes şi liderii europeni ar putea discuta formatul şi condiţiile dialogului. Ei au cerut Rusiei să facă proba unui angajament constructiv, încetând acţiunile contra UE şi a ţărilor vecine. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borell, ar urma să prezinte opţiunile pentru măsuri restrictive suplimentare, şi să exploreze formatul şi condiţionalităţile dialogului. Mark Rutte, premierul olandez, n-a respins în principiu negocierea, dar a spus că refuză să participe personal. Să mai spunem că, luând act cu regret de respingerea UE a relansării dialogului, Kremlinul a evitat orice polemică. S-a discutat despre implementarea acordului de la Minsk, despre sprijinirea societăţii civile ruse şi cooperarea selectivă cu Moscova, principii stabilite în 2016 de Federica Mogherini, fostul înalt reprezentant al UE pentru afaceri externe şi securitate.
