Născut la Craiova, în data de 15 februarie 1840, Titu Liviu Maiorescu a fost un academician, avocat, critic literar, eseist, filosof, pedagog, politician, prim-ministru al României, ministru de interne, dar și membru fondator atât al Armatei Române, cât și al Junimii.
Maiorescu a fost un reformator în mai multe domenii cum sunt: ortografia limbii române, pedagogia sau critica literară. Acesta a fost autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond.
,,Al doilea adevăr, și cel mai însemnat, de care trebuie să ne pătrundem, este acesta: forma fără fond nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă, fiindcă nimicește un mijloc puternic de cultură. Și, prin urmare, vom zice: este mai bine să nu facem o școală deloc decât să facem o școală rea, mai bine să nu facem o pinacotecă deloc decât să o facem lipsită de arta frumoasă; mai bine să nu facem deloc statutele, organizarea, membrii onorarii și neonorați ai unei asociațiuni decât să le facem fără ca spiritul propriu de asociare să se fi manifestat cu siguranță în persoanele ce o compun; mai bine să nu facem deloc academii, cu secțiunile lor, cu ședințele solemne, cu discursurile de recepțiune, cu analele pentru elaborate decât să le facem toate aceste fără maturitatea științifică ce singură le dă rațiunea de a fi“
În anul 2015, Banca Națională a României pune în circulație, în atenția colecționarilor, un set de trei monede (din aur, din argint și din tombac cuprat), cu prilejul sărbătoririi celor 175 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu. Setul cuprinde o monedă de aur, cu valoarea nominală de 100 de lei, o monedă de argint, cu valoarea nominală de 10 lei și o monedă de tombac cuprat, cu valoarea nominală de 1 leu. 
Titu Maiorescu și Junimea
Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași, în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Gheorghe Racoviță, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu. „Junimea” n-a fost decât o societate, ea a fost o comunitate de interese culturale, un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.
Existența tipografiei permite „Junimii” publicarea, începând din 1867, a unei reviste: Convorbiri literare, puse sub conducerea lui Iacob Negruzzi. Ea s-a bucurat de-a lungul timpului de cel mai înalt prestigiu din istoria literaturii române. Tot ea a impus, încă de la apariție, o direcție nouă, modernă a întregii noastre culturi, iar încă de la începuturile ei, „Junimea” a abordat problema ortografiei românești, și anume trecerea de la alfabetului chirilic la cel latin.
La 26 martie 1863, Titu Maiorescu îi scrie surorii lui: „…Am izbutit, în fine, să adun în jurul meu, într-o unitate, cele mai viabile elemente din Iași: Rosetti, Carp, Pogor, acum și Negruzzi …; alcătuim o societate bazată pe principii de încetățenit”.
În activitatea societății și a revistei „Junimea” se conturează distinct câteva etape: prima etapă, numită și „etapa ieșeană” a avut loc între anii 1863-1874 și s-a concentrat asupra luptei pentru limbă, a doua etapa a avut loc în perioada 1874-1885, găsind în numerele revistei operele marilor clasici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, fiind considerată faza de glorie a revistei, cea de-a treia etapă revista își schimbă în mare măsură profilul, predominând cercetările istorice și filozofice, în perioada următoare vechiul comitet se completează cu nume noi, iar în ultima etapă revista începe să piardă din vechiul prestigiu.
În 2013, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă de aur, cu valoarea nominală de 100 de lei, cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la constituirea Societății literare Junimea. Pe reversul monedei este gravat portretul lui Titu Maiorescu, cărți și o pană de scris. Sub portret, a fost gravat numele savantului: TITU MAIORESCU, iar circular, a fost gravată inscripția SOCIETATEA LITERARA JUNIMEA – 150 ANI.
