Prim-ministrul României, Ludovic Orban, a participat, sâmbătă, 1 februarie 2020, la Beja, Portugalia, la Summit-ul Grupului „Prietenii Coeziunii”, eveniment găzduit de prim-ministrul Portugaliei, Antonio Costa. La Summit au participat șefi de stat, de guvern și miniștri din statele membre ale grupului „Prietenii Coeziunii”, precum și comisarii responsabili pentru buget și pentru politica de coeziune.
Reuniunea a avut ca principal obiectiv coordonarea statelor prietene ale coeziunii în perspectiva etapelor viitoare ale negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Acest demers este cu atât mai relevant în perspectiva reuniunii extraordinare a Consiliului European care se va desfășura la Bruxelles, la 20 februarie 2020.
Prin mesajele transmise, statele participante la Summit au reafirmat importanța și rolul prioritar pe care politica de coeziune trebuie să îl dețină și în viitorul Cadru Financiar Multianual, ca politică menită să susțină convergența economică și socială la nivelul întregii Uniuni. Totodată, participanții la Summit au evidențiat importanța unității Grupului “Prietenii coeziunii” în vederea materializării acestui obiectiv, în etapa finală a negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual.
În intervenția pe care a susținut-o în cadrul Summit-ului, prim-ministrul României a reliefat importanța agreării unui buget ambițios, capabil să ofere Uniunii resursele necesare pentru atingerea obiectivelor reflectate în Agenda Strategică, dar, în același timp, realist din punct de vedere al necesității de a asigura un echilibru între obiectivele de creștere și convergență și răspunsul la noile provocări la nivel european. Totodată, a reiterat sprijinul României pentru atingerea cât mai curând posibil a unui acord politic privind viitorul buget european, care să permită demararea la timp a următoarelor programe și proiecte cu finanțare europeană.
Premierul a evocat contribuția de necontestat a politicii de coeziune și a politicii agricole comune în procesul de recuperare a decalajelor de dezvoltare și atingerea unor condiții echitabile pentru toate statele membre, astfel încât să fie create premisele unei Uniuni mai competitive, ale unei Uniuni care să își îndeplinească noile obiective stabilite în domeniul schimbărilor climatice.
Premierul român a făcut referire la necesitatea păstrării politicii de coeziune ca instrument principal de promovare a investițiilor la nivel european și care trebuie să beneficieze de o finanțare corespunzătoare. Pe lângă elementele legate de nivelul alocărilor, a arătat faptul că viitorul acord trebuie să conțină prevederi care să permită un nivel mai ridicat de flexibilitate la nivelul statelor membre în programarea și implementarea proiectelor. A subliniat, în context, faptul că politica de coeziune trebuie să poată oferi un răspuns cât mai eficient nevoilor cu care se confruntă statele membre și regiunile, iar un nivel sporit de flexibilitate în ceea ce privește concentrarea tematică, precum și stabilirea unor condiții de implementare mai favorabile ar permite acestora să beneficieze pe deplin de oportunitățile de investiții în cadrul politicii de coeziune.
Prim-ministrul României a făcut referire, în intervenția sa, și la rolul politicii de coeziune în susținerea obiectivelor vizând tranziția către obiectivul de asigurare a neutralității climatice, evidențiind, în context, necesitatea ca resursele propuse pentru susținerea statelor membre în procesul de tranziție prin intermediul Mecanismului pentru o Tranziție Echitabilă să fie complementare alocărilor pentru politica de coeziune și să nu afecteze îndeplinirea obiectivelor de reducere a decalajelor de dezvoltare urmărite prin această politică.
Statele participante au adoptat o declarație politică care transmite un puternic angajament de susținere a unui buget ambițios, capabil să asigure îndeplinirea priorităților pe termen lung ale Uniunii și care să promoveze convergența între statele membre, cu menținerea rolului central al politicii de coeziune.
Totodată, declarația subliniază rolul fundamental și potențialul de adaptare a politicilor europene tradiționale, politica de coeziune și politica agricolă comună, în contextul unor provocări în continuă schimbare, precum schimbările climatice, evoluțiile demografice, orientarea spre inovare, nevoia de creare de locuri de muncă și de creștere a ocupării.
Prin textul Declarației, statele membre semnatare transmit un semnal de alarmă cu privire la propunerile de reducere a nivelului de finanțare alocat politicii de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual. Totodată, documentul subliniază importanța unor condiții de implementare flexibile și adecvate specificului beneficiarilor, condiții care contribuie în mod decisiv la creșterea performanței politicii de coeziune, în special la nivelul regiunilor aflate în circumstanțe dintre cele mai nefavorabile sub aspectul decalajelor de dezvoltare.
Statele semnatare susțin, totodată, faptul că anvelopa financiară destinată politicii de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual nu trebuie să fie afectată de soluțiile avansate pentru finanțarea măsurilor vizând atingerea neutralității climatice, precum Mecanismul pentru Tranziție Echitabilă. Declarația subliniază, în context, importanța unui buget ambițios, echilibrat și echitabil, care să permită continuarea implementării obiectivelor investiționale ale Uniunii.
