Cifrele pot fi înşelătoare. Lecţia care se desprinde după alegerile parlamentare din 4 decembrie a.c. este cum nu se poate mai clară: înregistrând o scădere de 15 procente, atunci când deţii toate pârghiile puterii în mână, în democraţie, ca şi în autocraţie, asta se cheamă dezavuare. Şi aşa ceva a suferit tandemul Putin-Medvedev. Rezultatele înregistrate de partidul lui Vladimir Putin, Rusia Unită, cu Dmitri Medvedev cap de listă, permit menţinerea unei majorităţi simple în Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus), dar scorul de 49,56% din voturi, faţă de 64,30% în 2007, în condiţiile înregistrării a numeroase neregularităţi, fraude reale, semnalate de observatorii străini şi ONG-uri, au scos lumea pe străzile Moscovei. Pentru a protesta. Comisia Electorală a minimalizat numărul observatorilor occidentali. În plus, s-a mai întâmplat ceva: atacul electronic, de mare amploare, din dimineaţa zilei votului, care a paralizat site-urile critice la adresa regimului, acuzate de Kremlin a executa dispoziţiile serviciilor străine de informaţii. În plus, propaganda oficială n-a funcţionat cum era prevăzut şi, pe ansamblu, s-a dovedit contraproductivă. Ruşii de astăzi nu mai sunt sovieticii din secolul trecut. Ei voiajează, sunt informaţi, au acces, cel puţin cei din oraşe, la noile tehnologii. Diabolizarea Occidentului nu mai este o reţetă. „Democraţia este în marş” a comentat, grav, preşedintele Medvedev. Alegerea lui Vladimir Putin, ca preşedinte, anul viitor, nu este ameninţată. El l-a şi desemnat, deja, pe viitorul prim-ministru, care nu este altul decât Dmitri Medvedev. Componenţa Dumei de Stat nu pune, decât în mică măsură, probleme Kremlinului. Dar Vladimir Putin nu poate ignora acest avertisment. Iar creşterea la 20% a ponderii comuniştilor, în Dumă, la 20 de ani după destrămarea URSS, trebuie luată în seamă. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, declara duminică, 11 decembrie a.c., că dezaprobă criticile formulate de opoziţie în cursul manifestărilor fără precedent, care s-au derulat în toată ţara, dar a promis anchete la acuzaţiile de fraudă la alegerile parlamentare din 4 decembrie a.c. „Eu nu sunt de acord nici cu sloganurile, nici cu declaraţiile manifestanţilor” a scris şeful statului pe pagina sa de Facebook, subliniind că toate persoanele îşi pot exprima opiniile în Rusia. „Potrivit Constituţiei, cetăţenii au dreptul să-şi exprime liberi opiniile. Este bine când totul se petrece în cadru legal”. Manifestările, de o amploare fără precedent de la venirea lui Putin la putere, în 2000, au reunit, la Moscova, între 50.000-80.000 persoane, potrivit estimărilor independente (25.000 potrivit poliţiei) şi câteva mii în celelalte oraşe ale ţării. „Cerem renumărarea voturilor”, „Rusia fără Putin” se putea citi pe bannere. Opoziţia a cerut organizarea de noi alegeri şi eliberarea persoanelor condamnate până la 15 zile de închisoare, la Moscova şi Sankt Petersburg, ca urmare a manifestaţiilor care au avut loc imediat după vot.
