Pe 27 martie 1918, Basarabia era prima provincie care se unea cu România. A fost urmată de celelalte provincii românești, Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina, și astfel s-a creat România Mare. Pe 27 martie, dar 2019, Asociația Studenților Basarabeni din Craiova a ajuns la ultima zi a Festivalului Basarabiei, care, anul acesta, se află la cea de-a VIII-a ediție.
Ca să marcheze aşa cum se cuvine acest moment, studenţii basarabeni, alături de o serie de personalități ale municipiului Craiovei au organizat la Biblioteca Județeană ,,Alexandru și Aristia Aman” o dezbatere. Au fost prezenți : Anișoara Stăulescu, reprezentant Prefectura Dolj, prof.univ.dr Sevastian cercel, decanul Facultății de Drept, prof.univ.dr Lucian Bernd Săuleanu, decanul Baroului Dolj şi Marga Bulugean, jurnalist Cuvântul Libertăţii. Dezbaterea a început cu un filmuleț de prezentare, în care a fost arătată o mică parte din lucrurile simple, dar frumoase ale Moldovei.
Flacăra stă aprinsă și aici, la Craiova
Anișoara Stăulescu a fost onorată să fie alături de basarabeni la o acțiune atât de deosebită și i-a felicită pe aceștia că țin flacăra aprinsă și la Craiova. ,,Este foarte bine ca noile generații să afle despre unirea Basarabiei cu Țara Românească, să afle despre ce gândea generația comunistă de la 1918, privind viitorul comun al tuturor românilor. Este vital să spunem tot timpul că suntem un singur popor, pe care mofturi ale istoriei au încercat să-l distrugă. Despărțiți, de cele două maluri ale Prutului, românii, în curând, prin voința lor, vor încerca să fie toți acasă. Aș vrea să vegheați ca flacăra visului românesc să nu se stingă”.
Decanul Facultății de Drept, prof.univ.dr Sevastian Cercel a afirmat la rândul său, că este foarte frumos că studenții basarabeni aniversează această zi importantă: ,,Este foarte frumos că reușiți, cum spunea și doamna Anișoara, să țineți aprinsă flacăra. Până la urmă tinerețea dumneavoastră vă îndreptățește să credeți. Este bine ca în aceste momente frumoase să ne reamintim cine suntem și de unde am pornit”.
Cum putem să ajutăm, să vedem trecutul ca să proiectăm viitorul ?
Decanul Baroului Dolj, prof.univ.dr Lucian Săuleanu a subliniat faptul că . circumstanțele istorice nu ne-au ajutat și nici nu ne vor ajuta în sensul unei soluții de unificare. ,,Cuvântul meu vrea să țintească o altă problemă.Ea pleacă de la câteva întrebări foarte simple: unde suntem?, cine suntem cu adevărat? și dacă avem sau nu un proiect de stat? Singurul răspuns la aceste întrebări este un cuvânt simplu, adevăr. Circumstanțele istorice nu ne-au ajutat și nici nu ne vor ajuta în sensul unei soluții de unificare. Ceea ce mulți dintre noi propunem și susținem este vorba de o unitate culturală care este mai presus de orice. Cu alte cuvinte să nu ne agățăm din acest punct de vedere de o formulă politică viitoare, ci să identificam,de fapt, ce ne-a ținut laolaltă. Toate aceste provincii istorice ale României au fost menținute de un singur lucru, anume limba. Limba, cultura, tradițiile, acestea au fost elementele care ne și definesc și care ne-au ținut laolaltă, sute de ani, fără a fi o singură țară. Să vedem dincolo de aceste nuanțe, de aceste festivități. Cum putem să ajutăm, să vedem trecutul ca să proiectăm viitorul” a explicat. decanul Baroului Dolj.
„O zi aniversară. Dar și un moment de reflecție”
Liuba Eremia, preşedintele de onoarea a ASB Craiova, încearcă şi acum să îi încurajeze pe studenţii basarabeni. „Dacă nu vă place situația în care suntem acum și dacă nu vă place unde ne aflăm, aveți grijă ca asta să nu se mai repete. Dacă nu vă pasă de cei care au rămas acasă, gândiți-vă atunci la viitorul copiilor voștri. Pentru că, poate pentru noi este un pic târziu, noi deja suntem formați. Dar poate durerea aceea, cu care noi am crescut sau gândul acela că poate România ne-a cedat pe noi în detrimentul altei părți, să dispară. Poate durerea aceea să ne propulseze ca noi să creăm mai mult, să ne dorim mai mult și să oferim viitorilor noștri un trai mult mai bun”, a subliniat aceasta.
Marga Bulugean, jurnalist, cotidianul regional Cuvântul Libertăţii, a spus lucrurilor pe nume. ,, Momentul 27 martie 1918 este extrem de important. O zi aniversară. Dar și un moment de reflecție. Dacă ne uităm astăzi, în 2019, nu s-a întâmplat mare lucru de la momentul 1940. Cred că ar trebui să înceapă să se facă ceva mai concret, mai puternic. Eventual, să ajutăm Republica Moldova să se integreze în Uniunea Europeană (U.E) și să fim uniți în U.E. Personal, cred și nu mai cred în proiectul cu unirea României cu Basarabia. Nu aș vrea să dezamăgesc pe nimeni, dar până la urmă trebuie să fim realiști…”.
,,Granițele nu sunt un motiv de a simți diferit”
Ionuț Gheorghiu este un student inimos, venit din Basarabia să studieze în inima Olteniei, la Universitatea din Craiova, fiind student în anul II la Facultatea de Drept. Acesta este convins că acum doi ani când a venit în România, a pășit într-o nouă etapă din viața lui, poate una dintre cele mai frumoase. ,,Am trăit, odată, împreună, basarabenii cu românii și este clar,nu mai putem nega acest trecut. Vrem sau nu vrem, avem aceeași limbă, aceleași tradiții, aceleași necazuri până la urmă. Întotdeauna am obținut victorii doar fiind împreună, întotdeauna am fost puternici doar împreună.Facem dezbateri, facem diverse conferințe, dar prin acestea ne depărtăm, cu adevărat, de la esențialul standard al culturii noastre:că suntem aceeași țară, avem aceeași cultură, iar granițele nu sunt un motiv pentru a simți diferit”. Pe buzele tânărului apare o întrebare: ,,Ce ne împiedică pe noi să ne hotărâm destinele?”
,,Nu mă simțeam străin”
În încheiere, președintele Asociației Studenților Basarabeni din Craiova, Nicu Certan împărtășește una din experiențele lui: ,,La 16 ani când am plecat pentru prima dată de acasă mi s-a părut că vin într-o țară străină, cu oameni străini, că îmi va fi foarte greu. M-am mirat când am ajuns. Era foarte straniu că nu simțeam diferența, nu mă simțeam de parcă nu aș fi acasă. Îmi era dor de familie, de prieteni, dar nu mă simțeam străin. Nu cred că este imposibilă această unire. Da, e complicată la momentul de față, dar nu e imposibilă”.
MARINA ANDREI